Istoria orașului scufundat din România este una care atrage atenția, aducând în minte legendara poveste a Atlantidei, evocată de filosoful Platon în operele sale. Însă, pe lângă Atlantida, există și în țara noastră un oraș care și-a găsit adăpostul pe fundul apei, iar despre el se știe prea puțin.

Acest oraș este Orșova, un loc cu o istorie tulburătoare, care a fost transformat într-un punct de atracție turistică pe harta României. Puțini sunt cei care cunosc povestea din spatele scufundării acestui oraș, o decizie luată acum mai bine de 50 de ani de către Nicolae Ceaușescu.

La vremea respectivă, dictatorul comunist avea în vedere construirea hidrocentralei de la Porțile de Fier I, un proiect ambițios care urma să pună România pe harta producției de energie. Pentru a da viață acestui plan, era necesar ca Orșova să fie scufundată, astfel încât lacul de acumulare să permită ridicarea hidrocentralei.

Astfel, Orșova, împreună cu alte localități precum vechea comună Dubova și insula Ada Kaleh, au fost “sacrificate” pentru a face loc proiectului lui Ceaușescu. Astăzi, ruinele Orșovei pot fi observate doar atunci când lacul de acumulare de la Porțile de Fier I este golit complet, un eveniment care are loc doar ocazional.

Odată un oraș prosper și plin de viață, Orșova a devenit acum doar un amintire sub ape. Oamenii care cândva trăiau aici au fost nevoiți să își caute adăpost altundeva și să înceapă de la zero, iar comunitatea unită și liniștită a devenit doar o relicvă a trecutului.

Proprietarii de apartamente din România trebuie să fie bine informați în privința legislației care guvernează utilizarea și întreținerea părților comune ale blocurilor. Este crucial să cunoască aceste aspecte pentru a evita amenzi și neplăceri.

Legea actuală aplicabilă în România este Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, care oferă clarificări detaliate cu privire la părțile comune ale clădirilor cu mai multe etaje sau apartamente. Această lege enumeră categoriile de bunuri considerate părți comune, iar proprietarii sunt responsabili pentru acestea conform legislației.

Astfel, conform articolului 649 din lege, părțile comune includ terenul pe care se află clădirea, inclusiv suprafața construită și neconstruită necesară pentru destinația acesteia. Fundația, curtea interioară, structura și structura de rezistență, precum și pereții despărțitori între proprietăți sau spațiile comune sunt, de asemenea, considerate părți comune.

De asemenea, intră în această categorie și acoperișul, terasele, scările și casa scărilor, holurile, pivnițele și subsolurile necompartimentate. Instalațiile precum rezervoarele de apă, centralele termice proprii, ascensoarele, instalațiile electrice, de apă și canalizare, de telecomunicații, de încălzire și de gaze, precum și canalele pluviale, paratrăsnetele și antenele colective sunt, de asemenea, considerate părți comune.

Mai mult decât atât, legea permite considerarea altor bunuri ca părți comune, în funcție de lege sau de voința părților, dacă acestea sunt utilizate în mod comun. Acestea pot include coșurile de fum și de aerisire, precum și spațiile pentru mașini de spălat și uscătoare.

Viața la bloc implică respectarea unor reguli de conviețuire și cooperare. Proprietarii trebuie să aibă în vedere punctul de vedere al vecinilor și al asociației de proprietari înainte de a efectua lucrări care pot afecta părțile comune. Nerespectarea acestor reguli poate duce la amenzi semnificative.

Astfel, conform legislației, amenzi considerabile sunt impuse pentru lucrările neautorizate care afectează structura de rezistență a clădirii. Acestea pot varia între 1.000 și 100.000 de lei. Lucrările care presupun intervenții cu potențial de risc necesită autorizații speciale și acordul vecinilor sau al asociației de proprietari.

Este important să se rețină că anumite lucrări pot fi efectuate fără autorizație de construire, dar acestea nu trebuie să pună în pericol structura de rezistență sau arhitectura clădirii. În concluzie, proprietarii de apartamente ar trebui să fie bine informați și să acționeze în conformitate cu legislația în vigoare pentru a evita amenzi și dispute vecinale.