Trebuie să vizitezi măcar o dată în viață această insulă din București. Te vei impresiona de acest loc.

Parcul Alexandru Ioan Cuza, cunoscut anterior sub denumirea de Parcul IOR, găzduiește un ecosistem remarcabil declarat zonă protejată, numită Insula Rațelor, accesibilă doar pe apă și acoperită de o vegetație bogată, fiind căminul diverselor specii de păsări.

Insula Rațelor – un sanctuar natural
În inima Parcului Alexandru Ioan Cuza din Sectorul 3 al Bucureștiului, în trecutul cunoscut ca Parcul IOR, există o mică oază sălbatică, accesibilă doar pe apă cu barca.

Această insulă, numită Insula Rațelor, se află pe lacul Titan, împărțit în două de Podul Liviu Rebreanu, în zona Titan 1 și zona Titan 2. Ea reprezintă un mic paradis natural, cu vegetație luxuriantă, unde trăiesc rațe sălbatice, lebede, broaște țestoase și diverse specii de păsări acvatice.

Autoritățile au desemnat Insula Rațelor drept zonă protejată, iar în afara ei, Parcul Alexandru Ioan Cuza mai adăpostește și alte insule precum Insula Pensionarilor, Insula Pescarilor, Insula Cățeilor și Insula Artelor.

Deși Insula Rațelor este situată în apropierea aleii principale a parcului, accesul este restricționat, fiind permis doar cu bărci sau hidrobiciclete închiriate de la debarcaderul parcului. Cu toate acestea, locuitorii din București pot interacționa cu păsările de pe insulă oferindu-le hrană și bucurându-se de spectacolul natural oferit în Parcul Alexandru Ioan Cuza.

Al doilea cel mai mare parc din București
Parcul Alexandru Ioan Cuza, a cărui amenajare a început în anul 1965, se întinde pe o suprafață de aproximativ 85 de hectare și este al doilea cel mai mare parc din București.

Ariile naturale protejate includ “zonele terestre și acvatice care găzduiesc specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică, culturală sau recreativă deosebită, care beneficiază de un regim special de protecție și conservare, conform prevederilor legale”.

Aceste arii protejate pot fi de interes național, internațional sau comunitar, cum este și cazul Insulei Rațelor, care este considerată un “sit de importanță comunitară, zonă specială de conservare și zonă de protecție specială avifaunistică”.

Leave a Comment

Produsul culinar românesc care a uimit străinii. Acesta se vinde chiar și cu 2.000 de euro! Germanii și elvețienii sunt dispuși să plătească sume mari pentru el.

România se poate mândri cu producția sa de delicatese destinate celor mai sofisticate mese din lume. Chiar dacă nu sunt numeroase crescătoriile de sturioni în țară, din localitatea Santăul Mic, județul Bihor, se exportă deja tone de nisetru siberian, o specie de sturion apreciată în special pentru icrele sale.

Exploatarea oportunităților create de sancțiunile împotriva Rusiei
Nisetrul crescut în România ajunge pe mesele din alte țări europene precum Italia, Germania și Belgia, conform Antena 3CNN. Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori de sturioni în Europa, se confruntă cu sancțiuni economice impuse de Occident în urma implicării în războiul din Ucraina.

Odată cu începerea invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie 2022, Uniunea Europeană a impus sancțiuni masive împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor deja luate împotriva Rusiei începând din 2014, după anexarea Crimeei și neîndeplinirea acordurilor de la Minsk. Ele includ restricții specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și restricții privind vizele.

Creștere semnificativă a cererii în acest an
Caviarul reprezintă aproximativ 30% din greutatea corpului nisetrului siberian. Administratorii fermelor de sturioni din România observă o creștere semnificativă a cererii la export în acest an, chiar dacă prețul caviarului este foarte ridicat.

“Anul trecut am vândut în jur de cinci tone, însă anul acesta cererea a crescut de 4-5 ori. În primele trei luni am exportat 25 de tone și cu siguranță vom vinde și mai mult”, a declarat Mariana Suciu, administrator al unei astfel de ferme.

Pentru a obține o cantitate semnificativă de icre, sturionii trebuie să ajungă la vârsta de 8-15 ani, fiind cei mai valoroși. “Cererea pentru femelele de sturion destinate exportului a crescut cu aproximativ 80%. În prezent, exportăm nisetrul siberian sub formă de icre provenite de la femele, la un preț de aproximativ 30 de euro pentru fiecare femelă și până la 2.000 de euro pe kilogram de caviar”, a explicat Mariana Suciu.

China, liderul mondial în producția de caviar
Surprinzător sau nu, principalul producător mondial de caviar, mult înaintea Rusiei, este China. În 2022, peste 200 de tone de caviar au fost produse în bazinele de reproducere din apropierea lacului artificial Qiandao.

Cu treizeci de ani în urmă, producția mondială de caviar sălbatic ajungea la 3.000 de tone pe an, dintre care 1.500 de tone proveneau din Marea Caspică. Însă astăzi, din cauza pescuitului excesiv, Caspica nu mai produce caviar.

De asemenea, caviarul sălbatic nu mai poate fi importat în Europa și Statele Unite începând cu 2010, când sturionul a fost inclus în lista speciilor protejate. Astfel, aproape întreaga producție mondială de caviar provine din crescătorii.

Leave a Comment