Obiceiul de dimineață care reduce riscul de accident vascular cerebral cu 21%.

Consumul de cafea a devenit mai mult decât un simplu obicei pentru mulți dintre noi – a devenit o parte integrantă a rutinei zilnice, un răsfăț aromat și revigorant care ne însoțește în fiecare dimineață. Dar dincolo de plăcerea gustului și a mirosului, cercetările recente indică faptul că această băutură preferată de mulți poate oferi și o serie de beneficii semnificative pentru sănătate, în special pentru sănătatea cardiovasculară.

Un studiu recent desfășurat la Universitatea Semmelweis din Budapesta, prezentat la conferința anuală a Societății Europene de Cardiologie, aduce în prim-planul discuției un semn pozitiv privind consumul de cafea și impactul său asupra sănătății inimii și vaselor de sânge.

Conform cercetărilor, până la trei căni de cafea pe zi par să reducă riscul de accident vascular cerebral și de deces din cauza bolilor cardiovasculare. Totuși, un aspect important subliniat de studiu este că excesul nu este recomandat, iar consumul excesiv de cafea nu a fost asociat cu efecte benefice asupra sănătății inimii.

Studiul, cel mai amplu de acest gen, care a analizat efectul cafelei asupra sănătății cardiovasculare într-o populație fără boli de inimă diagnosticate, a inclus 468.629 de participanți la British Biobank, cu vârste medii de aproximativ 56,2 ani pentru bărbați și 55,8 ani pentru femei.

Participanții la studiu au fost împărțiți în trei categorii în funcție de consumul lor zilnic de cafea: cei care consumau rar, cei cu un consum moderat (0,5-3 căni pe zi) și cei cu un consum ridicat (mai mult de 3 căni pe zi). Rezultatele au indicat că un consum moderat de cafea a fost asociat cu un risc mai mic de deces din alte cauze, din cauza bolilor cardiovasculare și din cauza accidentului vascular cerebral.

Analiza cercetării a luat în considerare o serie de factori, precum vârsta, sexul, greutatea, înălțimea, obiceiurile de fumat, nivelul de activitate fizică, tensiunea arterială, prezența diabetului, nivelul de colesterol, statutul socioeconomic și alte aspecte ale stilului de viață și alimentației.

Un alt aspect remarcabil al studiului a fost confirmarea efectului pozitiv al cafelei asupra sănătății inimii prin imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă la un eșantion de 30.650 de participanți, care a evidențiat o mai bună dimensiune și funcționare a inimii la consumatorii de cafea, sugestiv pentru protejarea împotriva efectelor îmbătrânirii.

În concluzie, aceste cercetări oferă o perspectivă încurajatoare asupra consumului de cafea și beneficiilor acestuia pentru sănătatea cardiovasculară, aducând o lumină nouă asupra acestui obicei zilnic atât de răspândit. Totuși, este important să menționăm că aceste informații sunt oferite cu scop informativ și nu ar trebui să înlocuiască consultul medical și sfaturile profesionale. Orice decizie legată de sănătate ar trebui luată în urma unei discuții cu medicul.

Leave a Comment

Un val de frig amenință România. Zonele în care temperaturile au coborât deja aproape de zero grade.

Pe culmile înalte ale Platoului Bucegi, atmosfera se transformase într-un tablou desprins din inima iernii. Fulgi mari şi pufoşi cădeau încet, acoperind pământul într-un strat gros de omăt de aproximativ 10 centimetri. În această oază de natură sălbatică, în Sinaia, locul preferat al iubitorilor de schi, pârtiile se regăseau din nou sub manta albastră a zăpezii, iar termometrele indica doar 4 grade Celsius, semn că frigul îşi făcea simţită prezenţa chiar şi în mijlocul lunii mai. În vârful muntos al Postăvarului, ceaţa densă învăluia întreaga panoramă, iar temperatura cobora până la 0 grade Celsius, lăsând în urmă un peisaj îngheţat şi misterios.

Pe meleagurile din Harghita Băi, o surpriză neaşteptată îi întâmpina pe locuitori în plin mijloc al primăverii. La prânz, primii fulgi de zăpadă începeau să cadă, iar temperaturile scădeau brusc aproape de zero grade Celsius, marcând o revenire a iernii într-un moment al anului în care natura începea să se trezească la viaţă.

Cu toate acestea, schimbările bruşte ale vremii nu erau trecute cu vederea de către localnici, care se străduiau să se adapteze rapid la noile condiţii meteorologice. Un localnic mărturisea: “Dimineaţa era soare, după aceea a nins, acum plouă. Momentan sunt 2 grade, a trebuit să dăm drumul la centrală ca să încălzim pentru clienţii noştri.” Un altul adăuga: “Foarte rece! Trebuie să ne îmbrăcăm gros pentru că a nins mai înainte cu jumătate de oră.”

Alerta meteorologică rămânea ridicată, iar 14 judeţe erau plasate sub cod galben de ploi torenţiale, însoţite de fulgere şi tunete, până aproape de miezul nopţii. Capitala se afla sub o atenţionare specială, iar previziunile nu erau îmbucurătoare. De mâine, un val de aer rece se prevedea să se întindă peste aproape întreaga ţară, aducând cu el vremuri mai potolite pentru acest anotimp.

Analiza meteorologică a Andreei Milea, reporter la Observator, evidenţia o săptămână rece şi plină de nuanţe, cu temperaturi sub normalul acestei perioade. În Capitală, termometrele nu urmau să depăşească pragul de 17 grade Celsius, iar minimele nocturne se preconizau să scadă de la 14 grade la doar 7 grade Celsius. Cerul urma să fie acoperit de nori grei, iar vântul puternic anunţa prezenţa unor ploi însoţite de tunete şi fulgere, într-o simfonie a elementelor.

Raul Ilea, meteorolog la ANM, avertiza asupra unui trend descendent al temperaturilor, sub nivelurile considerate normale pentru această perioadă. În zilele următoare, maximele termice se anticipau să oscileze între 14 şi 22 de grade Celsius, reflectând o perioadă de tranziţie caracteristică primăverii, în care capriciile meteorologice erau la ele acasă. Însă, în ciuda frământărilor actuale, weekendul viitor aducea promisiunea revenirii la normalitate, cu temperaturi ce depăşeau pragul de 25 de grade Celsius, oferindu-le locuitorilor o rază de speranţă într-un viitor mai însorit şi mai cald.

Leave a Comment