În tradiția populară românească, ziua praznicului Marilor Împărați întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena, este marcată de o serie de obiceiuri și tradiții, considerate a fi purtătoare de noroc și binecuvântări. Aceste practici sunt transmise din generație în generație și sunt încă păstrate vie în conștiința colectivă a comunităților.
Una dintre tradiții este legată de păstrarea monedelor vechi, în special a celor care poartă chipul împărătesei Elena, în caseta Norocului. Se crede că aceste monede aduc spor și noroc în familie și împlinesc dorințele celor care le păstrează. Totodată, se spune că chiar și fotografia unor astfel de monede are aceeași putere magică.
O altă practică este legată de punerea unei bancnote noi în Caseta Norocului în ziua praznicului. Această bancnotă va aduna spor și prosperitate în familie, iar în cazul în care va fi cheltuită, seria acesteia trebuie notată pentru ca banul să rămână în casă și să nu se piardă.
În tradiția populară, ziua praznicului este cunoscută și sub numele de “Sâmbăta oilor”, fiind o zi importantă pentru păstorii care își duc turmele la munte pentru pășunat. Un obicei specific acestei zile este aprinderea “focului viu”, un ritual care are rolul de a proteja turma de necazuri și de atacurile animalelor sălbatice.
Un alt obicei în ziua praznicului este “bătutul toacei” în zonele de munte, pentru a menține sporul laptelui în stâne. Acest ritual produce mult zgomot și se crede că este o modalitate de a “sparge” farmecele vrăjitoarelor care ar putea fura sporul laptelui.
Ziua praznicului este și o zi a împăcării, când persoanele certate sunt îndemnate să îngroape securea războiului și să renunțe la dușmănie și orgoliu. Se crede că împăcarea din această zi aduce noroc și împliniri familiei.
În tradiția populară românească, 20 mai este și ziua Constandinului Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure. Agricultorii nu lucrează în această zi pentru a preveni pagubele aduse recoltelor de păsările zburătoare, în special de grauri.
De asemenea, în ziua praznicului, se recomandă aducerea în casă a florilor lunii mai, în special a bujorilor, considerați simbol al armoniei și bunăstării familiei. Totodată, se efectuează și ofrande la biserică, iar cel mai tânăr urmaș este însărcinat cu această responsabilitate.
Pentru a proteja familia de dușmani și de pagube, se aduce în casă o iconiță în ziua praznicului, iar aceasta este considerată un simbol al binecuvântării și protecției.
Pentru cei care doresc să asiste la slujbă în biserici cu hram în ziua praznicului, există mai multe locații în București, printre care se numără Catedrala Patriarhală “Sfântul Dimitrie cel Noi” și Biserica Apostol.
Aceste tradiții și obiceiuri, păstrate vie în conștiința colectivă a comunităților românești, aduc un plus de semnificație și magie în ziua praznicului Marilor Împărați Constantin și Elena.
