Guvernul român a adoptat recent o ordonanță de urgență menită să ofere protecție și să reglementeze relația dintre cei care cumpără credite cu restanțe de la bănci și debitorii care se confruntă cu dificultăți financiare. Această măsură vine ca un răspuns la preocupările din ce în ce mai mari ale cetățenilor față de practicile agresive ale firmelor de recuperare care preiau credite și impun dobânzi exorbitante, hărțuind debitorii și afectându-le grav situația financiară.

Ordinanța de urgență adoptată de Guvern vine să pună capăt acestei situații și să stabilească reguli clare și stricte pentru administratorii de credite cumpărate de la bănci sau alte instituții financiare. Înainte de această reglementare, firmele de recuperare acționau cu o relativă libertate, având posibilitatea de a recurge la executarea silită a debitorilor și la alte tactici de intimidare și presiune. Mulți dintre clienții afectați se plângeau de abuzuri și de practici coercitive din partea acestor companii.

Noul cadru legislativ impune administratorilor de credite cumpărate obligații mai riguroase în relația cu debitorii. Mai mult decât atât, aceștia vor fi supuși unui control mai strict și vor fi pasibili de amenzi considerabile în cazul încălcării prevederilor legale. Un aspect deosebit de important este că aceste firme de recuperare vor trebui să obțină autorizație de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, într-un demers menit să asigure respectarea drepturilor și intereselor debitorilor.

Este demn de menționat că această ordonanță de urgență este în concordanță cu o directivă europeană și vine în întâmpinarea unei necesități de reglementare și control în acest domeniu. Implementarea acestei măsuri reprezintă un pas important pentru protejarea drepturilor consumatorilor și pentru promovarea unei practici financiare mai echitabile și transparente în țară.

Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României, situația creditelor neperformante a fost o preocupare majoră în sistemul bancar, având în vedere că rata acestora, adică a creditelor cu întârzieri de plată mai mari de 90 de zile, aproape atingea pragul de 3%. Numărul debitorilor cu restanțe în cazul băncilor era de peste 234.000, iar în cazul instituțiilor financiare nebancare se cifra la aproximativ 30.000. Aceste cifre evidențiază amploarea problemei și necesitatea intervenției legislative pentru protejarea consumatorilor și a stabilității financiare în sistemul bancar.