Experiența primului loc de muncă este adesea una care lasă o amprentă puternică asupra vieții fiecărui individ. De multe ori, primul nostru șef se dovedește a fi o persoană care se consideră superioră și poate profita de tinerii angajați din cauza poziției sale de autoritate.

Într-o poveste impresionantă distribuită pe internet, o tânără își împărtășește experiența de la primul său loc de muncă și o întâmplare care a ieșit din comun.

„Locuiam într-un oraș mic, cu un singur magazin universal (astăzi cunoscut sub denumirea de supermarket). Aveam nevoie de bani pentru că urma să mă mut la oraș în toamnă, pentru a începe facultatea acolo. M-am angajat ca casieră la supermarket.

Șeful meu, Sorin, era un nesuferit. A terminat facultatea în București și, nefiind capabil să se angajeze în capitală, s-a întors în orășelul natal, unde a fost numit direct manager. Se purta cu noi ca și cum am fi fost sclavi, ca și cum am fi fost inferiori lui. Niciodată nu păream să facem lucrurile suficient de repede sau suficient de bine. Era tipul de șef pe care ajungi să-l urăști.

Într-o zi, ploua foarte tare. Când am ajuns la muncă, eram udă până la piele, deși purtasem o pelerină. Era foarte frig, iar eu tremuram ca o frunză în timp ce stăteam la casa de marcat. Mi se clănțăneau dinții de frig.

Un tip masiv, care părea să fie un șofer de camion și care făcea pauză la magazinul nostru, a ajuns la casă cu o mulțime de cumpărături. I-am pus cumpărăturile în pungă, așa cum eram obligată de șef, și, pentru că erau multe, l-am întrebat pe client dacă vrea să-l ajut să ducă plasele la mașină.

Tipul m-a privit și m-a întrebat dacă fac glume. Mi-a spus că vede că sunt udă leoarcă și că tremuram de frig. Apoi m-a întrebat cine mă obligă să fac asta și mi-a cerut să-l chem pe manager.

Am chemat-o pe Sorin. Între timp, clientul masiv mi-a oferit geaca lui.

– Tu ești șeful pe aici? – l-a întrebat clientul pe Sorin.

– Da, eu sunt. Ce s-a întâmplat?

– Uite-te la această fată! E udă leoarcă și tremură de frig. De ce o obligi să lucreze în aceste condiții?

– Păi, nu avem suficienți angajați și ei trebuie să se ofere să-i ajute pe clienți.

– Serios? Ar trebui să te gândești și la angajații tăi. Lasă-i să se schimbe și nu-i mai trimite afară în ploaie.

– Da, dar clienții au nevoie de ajutor!

– Atunci și eu am nevoie de ajutor. Vreau ca tu să-mi duci cumpărăturile la mașină!

– Da, dar eu trebuie să supraveghez..

– Ai auzit zicala? Clientul are întotdeauna dreptate?

Sorin a acceptat și l-a ajutat pe client. Până s-a întors înapoi, era ud până la piele. Avea o privire acră când s-a întors.

Clientul masiv mi-a spus că se va întoarce în câteva zile să-și recupereze geaca și mi-a recomandat să merg să beau ceva cald.

I-am spus lui Sorin că am nevoie de o pauză să mă schimb și să beau un ceai. Și el și-a luat o pauză din același motiv.

După acea zi, Sorin a devenit mult mai indulgent și mai prietenos cu noi, angajații sub 20 de ani.”