Profesorii și elevii din România se pregătesc să sărbătorească o zi specială pe 5 iunie 2024, când vor beneficia de o binemeritată zi liberă în premieră națională. Această măsură a fost adoptată în cadrul noului contract colectiv de muncă pentru sectorul educației, ca urmare a grevei generale a profesorilor din 2023, oferindu-le astfel o pauză binevenită pentru a marca Ziua Învățătorului.

Inițiativa de a declara ziua de 5 iunie ca zi liberă a fost consfințită în noul contract colectiv de muncă (CCM) la nivel de sector – Învățământ, semnat pentru a pune capăt grevei generale din domeniul educației. În conformitate cu acest acord, ziua de 5 iunie nu necesită recuperare, oferindu-le astfel profesorilor și elevilor un moment de respiro înaintea încheierii anului școlar.

Ziua Învățătorului, celebrată pe 5 iunie, coincide cu nașterea lui Gheorghe Lazăr, părintele învățământului românesc modern. Prin instituirea acestei zile ca zi liberă națională, se aduce un omagiu adâncit celor ce contribuie la modelarea și educarea tinerei generații. Până în acest an, doar Inspectoratul Școlar al Municipiului București recunoștea ziua de 5 iunie ca zi liberă, însă în urma semnării noului CCM, această măsură s-a extins la nivel național, marcând o premieră în sistemul educațional românesc.

Decizia de a acorda ziua de 5 iunie ca zi liberă este doar una dintre cele 17 noutăți incluse în noul contract colectiv de muncă pentru angajații din învățământ. Acesta nu doar recunoaște ziua de 5 iunie ca sărbătoare națională, ci adaugă și alte zile libere suplimentare, fără necesitatea recuperării ulterioare.

Contextul acestei hotărâri este strâns legat de greva profesorilor din 2023, când în data de 5 iunie, profesorii erau în grevă, iar ziua era liberă conform Codului Muncii, fiind a doua zi de Rusalii. Această situație a condus la trimiterea de către sindicatele din domeniul educației a unor adrese către școli, asigurând angajații că vor beneficia de zilele libere plătite, chiar și în timpul grevei.

Pe lângă ziua liberă de 5 iunie, profesorii și elevii se vor bucura și de ziua liberă de 5 octombrie, dedicată celebrării Zilei Internaționale a Educației. Această măsură reflectă angajamentul continuu de a recunoaște și promova importanța educației în societate.

În ciuda beneficiilor aduse de aceste zile libere, proprietarii de hoteluri se vor confrunta cu provocări, deoarece vacanța de vară va fi mai scurtă din cauza reducerii duratei vacanțelor școlare. Cu toate acestea, aceste schimbări, inclusiv data de începere a anului școlar 2024-2025 pe 9 septembrie, reflectă eforturile de a alinia sistemul educațional românesc la standardele europene și de a îmbunătăți condițiile de muncă pentru profesori și elevi.

În calendarul creștin, Înălțarea Domnului se impune ca unul dintre momentele definitorii, marcând în mod solemn ascensiunea lui Iisus Hristos la cer, la 40 de zile după Paște. În anul 2024, acest eveniment sacru este programat să aibă loc pe data de 13 iunie, o zi de joi, conform tradiției consacrate.

Desfășurată în conformitate cu relatări biblice, Înălțarea Domnului, menționată în cartea Faptele Apostolilor, aduce în lumină momentul extraordinar când Iisus Hristos a părăsit această lume de pe vârful Muntelui Măslinilor. În aceeași zi, românii sărbătoresc și Ziua Eroilor, un prilej solemn de comemorare a celor căzuți pe câmpul de luptă, în slujba țării.

Cunoscută și sub denumirea de Ispas, o tradiție înrădăcinată în folclorul românesc, această sărbătoare aduce un mesaj de speranță și credință, sugerând prin mitologia populară o legătură directă cu înălțarea lui Iisus și misterul sufletelor celor adormiți. Potrivit credinței ortodoxe, Înălțarea Domnului marchează și o promisiune a revenirii lui Iisus Hristos pentru a instaura Împărăția lui Dumnezeu, conferind astfel evenimentului o însemnătate spirituală profundă.

În perioada dintre Paște și Înălțarea Domnului, tradiția creștină este marcată de salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”. După Înălțare și până la Rusalii, salutul se schimbă în „Hristos s-a înălțat!”, urmat de răspunsul „Adevărat că s-a înălțat!”, consolidând astfel semnificația liturgică a momentului.

Ritualurile și obiceiurile asociate cu această zi sunt diverse și reflectă diversitatea tradițiilor locale. Unul dintre obiceiurile răspândite este aducerea la biserică a frunzelor de nuc, care sunt sfințite și apoi păstrate în case pentru a aduce noroc și protecție. De asemenea, se practică vopsirea ouălor roșii, oferite ca pomană, însoțite de brânză, ceapă verde, pâine caldă și rachiu. Plantele medicinale, precum leușteanul, paltinul și alunul, sunt și ele sfințite în această zi, marcând legătura dintre credință și tradițiile populare.