Ciclonul Boris a provocat ravagii în estul României, afectând în mod special județul Galați, unde ploile torențiale și viiturile au lăsat în urmă un peisaj dezolant. Patru persoane și-au pierdut viața și alte câteva sute de oameni au fost nevoiți să își părăsească locuințele în fața forței naturii dezlănțuite. În fața acestei situații de urgență, autoritățile au creat o celulă de criză pentru a coordona intervențiile și a sprijini persoanele afectate, iar premierul Marcel Ciolacu a anunțat că armata este pregătită să intervină în zonele afectate pentru a asigura ajutorul necesar.

### Premierul Marcel Ciolacu vizitează zona afectată de inundații

În cursul după-amiezii de sâmbătă, premierul Marcel Ciolacu s-a deplasat în localitatea Slobozia Conachi, una dintre cele mai grav afectate de inundații. Acesta a discutat cu autoritățile locale și cu reprezentanții echipelor de intervenție pentru a evalua direct situația și pentru a se asigura că măsurile necesare sunt implementate prompt. Premierul a subliniat că autoritățile sunt pregătite să ofere sprijin logistic și material pentru persoanele evacuate, iar Ministerul Apărării Naționale (MApN) este gata să intervină cu resurse suplimentare ori de câte ori va fi nevoie.

„MApN este pregătit pentru orice intervenție. În acest moment, am hotărât dislocarea tuturor resurselor necesare – alimente, pături, containere de dormit. Vom amplasa două tabere apropiate zonelor sinistrate. În momentul în care se vor retrage apele, se va interveni pentru curățarea și refacerea zonelor afectate. De asemenea, vom convoca o ședință de Guvern pentru alocarea de fonduri din rezerva bugetară. Din 15 județe au venit echipamente și personal pentru a sprijini eforturile locale. Așteptăm să vedem cum va evolua situația în noaptea aceasta, dar anticipăm o intensificare a fenomenelor meteo pe anumite zone”, a declarat Marcel Ciolacu.

### Ciclonul Boris lasă în urmă distrugeri și victime

În nordul județului Galați, ploile torențiale și viiturile au transformat localitățile într-un peisaj dramatic, cu străzi și case scufundate sub ape care au atins în unele locuri adâncimi de 1,7 metri. Pompierii și echipele de intervenție s-au mobilizat rapid, dar eforturile de salvare sunt îngreunate de condițiile meteo și de accesul dificil în unele zone. În total, patru persoane au murit în urma viiturii, conform datelor furnizate de ISU Galați. Victimele sunt un bărbat din Pechea, un bărbat din Drăgușeni, o femeie de 86 de ani din Costache Negri și o femeie de 75 de ani din Corod.

Inițial, autoritățile au raportat cinci decese, însă ulterior au corectat informația, precizând că una dintre victime nu a murit din cauza inundațiilor. Potrivit ISU Galați, acea persoană era decedată de două zile înainte ca apele să-i inunde locuința, iar corpul a fost ulterior transportat de viitură. „Una dintre victimele raportate a fost de fapt un deces care s-a petrecut cu două zile înainte. Decedatul era expus în propria locuință și a fost luat de ape. Deci avem patru, nu cinci victime confirmate la această oră”, a declarat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, potrivit digi24.ro.

### Mobilizarea autorităților și sprijinul oferit sinistraților

În fața gravității situației, autoritățile locale și naționale au mobilizat resurse substanțiale pentru a răspunde prompt nevoilor celor afectați de ciclon. Tabere temporare au fost ridicate în apropierea zonelor sinistrate pentru a adăposti persoanele evacuate, oferindu-le condiții minime de confort, inclusiv alimente, apă, pături și containere de dormit. De asemenea, echipele de intervenție sunt echipate cu bărci și vehicule speciale pentru a facilita salvarea persoanelor izolate și pentru a transporta resurse în locurile greu accesibile.

Premierul Ciolacu a menționat că, în funcție de evoluția vremii, se va decide implicarea mai activă a armatei pentru a sprijini autoritățile locale în gestionarea crizei. „Armata este pregătită să intervină în orice moment. Avem deja echipamente și personal în standby, iar dacă situația o va cere, vom amplasa chiar și tabere mobile suplimentare pentru a răspunde tuturor nevoilor”, a precizat prim-ministrul.

### Condițiile meteo rămân nefavorabile

Vremea continuă să fie capricioasă în toată țara, cu temperaturi sub media normală pentru această perioadă a anului. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a avertizat că ploile nu vor înceta în următoarele zile, iar în zonele montane, la altitudini de peste 2000 de metri, sunt așteptate precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Aceste condiții vor complica și mai mult eforturile de intervenție și refacere în zonele deja afectate.

Meteorologii prognozează că ploile vor continua să afecteze în special regiunile din estul și nord-estul țării, unde nivelurile ridicate de apă pun deja presiune pe sistemele de drenaj și infrastructură. În plus, solul saturat și vegetația afectată de inundații cresc riscul de alunecări de teren, ceea ce amplifică pericolele pentru comunitățile din aceste zone.

### Răspunsul comunităților și solidaritatea națională

În timp ce autoritățile lucrează neîntrerupt pentru a gestiona situația, comunitățile locale și organizațiile non-guvernamentale s-au mobilizat pentru a oferi sprijin. Voluntarii au adunat donații de alimente, apă, haine și alte bunuri necesare pentru sinistrați. Mai multe asociații și grupuri de inițiativă au organizat campanii de strângere de fonduri și de resurse pentru a ajuta la refacerea locuințelor afectate și la asigurarea unui minim de confort pentru cei care și-au pierdut totul în urma viiturilor.

Premierul Ciolacu a subliniat importanța solidarității și a cooperării în aceste momente dificile. „Suntem alături de toți cei care au fost afectați de acest dezastru natural și vom face tot ce este posibil pentru a-i ajuta să treacă peste această perioadă grea. Solidaritatea și sprijinul comunității sunt esențiale, iar Guvernul va continua să ofere tot sprijinul necesar pentru refacerea zonelor afectate și pentru revenirea la normalitate a vieților celor implicați”, a declarat premierul.

### Planuri de refacere și prevenție

Pe termen lung, autoritățile plănuiesc să implementeze măsuri de prevenție și infrastructură pentru a reduce impactul viitoarelor fenomene meteo extreme. Printre aceste măsuri se numără consolidarea digurilor, îmbunătățirea sistemelor de drenaj și reamenajarea albiilor râurilor pentru a preveni inundarea locuințelor și a drumurilor. De asemenea, se analizează posibilitatea alocării de fonduri suplimentare pentru comunitățile afectate, pentru reconstrucția locuințelor și pentru sprijinirea familiilor care și-au pierdut bunurile.

Guvernul intenționează să înființeze un fond special pentru situații de urgență, care să fie accesibil rapid în caz de dezastre naturale. Acest fond va fi folosit pentru a acoperi costurile de intervenție și pentru a sprijini eforturile de recuperare și reconstrucție în zonele afectate. Premierul Ciolacu a reiterat angajamentul Guvernului de a lucra îndeaproape cu autoritățile locale, organizațiile non-guvernamentale și comunitățile pentru a asigura un răspuns coordonat și eficient la provocările generate de ciclonul Boris și de alte fenomene similare care pot apărea în viitor.

În fața acestui dezastru, România își demonstrează încă o dată reziliența și capacitatea de a răspunde rapid în situații critice, punând pe primul loc siguran

ța și bunăstarea cetățenilor săi.

O țară aflată în vecinătatea României se pregătește să reintroducă serviciul militar obligatoriu, o decizie semnificativă în contextul actualelor tensiuni geopolitice din regiune. Anunțul a fost făcut de către președintele țării, care și-a exprimat acordul ferm pentru această măsură, subliniind necesitatea consolidării forțelor armate. Inițiativa trebuie să treacă prin procedurile legislative obișnuite, fiind supusă aprobării Guvernului și Parlamentului, unde partidul președintelui deține majoritatea.

### Serbia reintroduce serviciul militar obligatoriu

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat sâmbătă, în cadrul unei ceremonii oficiale la Belgrad, că a aprobat revenirea la serviciul militar obligatoriu, marcând astfel o schimbare semnificativă în politica de apărare a țării. În discursul său, Vučić a subliniat importanța unei armate puternice pentru securitatea națională, menționând că durata serviciului militar va fi de 75 de zile.

„Sper să înţelegeţi cu toţii cât de mult avem nevoie de o armată puternică, cât de mult avem nevoie să cumpărăm şi să producem mai multe arme”, a declarat Vučić, conform agenției Agerpres.

Președintele a insistat că decizia de a reintroduce serviciul militar obligatoriu nu reflectă intenția de a pregăti Serbia pentru un conflict, ci mai degrabă dorința de a descuraja orice potențială amenințare externă. „Nu dorim să atacăm pe nimeni. Și nu o vom face. Dar vrem să-i descurajăm pe toţi cei care ne ameninţă în fiecare zi şi neîncetat”, a adăugat el.

Pentru ca această propunere să devină lege, ea trebuie să fie aprobată de Guvernul Serbiei și apoi votată în Parlament, unde partidul lui Vučić deține o majoritate confortabilă. Premierul Serbiei a precizat că Guvernul este pregătit să trimită propunerea în Parlament cât mai curând posibil, ceea ce sugerează că serviciul militar obligatoriu ar putea fi reintrodus în Serbia la scurt timp după ce va fi adoptată legislația necesară. Aceasta ar marca revenirea la serviciul militar obligatoriu în Serbia după o pauză de 13 ani, fiind o măsură menită să întărească forțele armate ale țării.

### Contextul regional și implicațiile deciziei Serbiei

Decizia Serbiei de a reintroduce serviciul militar obligatoriu vine într-un context regional marcat de instabilitate și tensiuni crescânde, atât la nivel politic, cât și militar. Cu toate că Vučić a subliniat că Serbia nu se pregătește pentru un atac, măsura ar putea fi văzută ca un răspuns la provocările de securitate percepute în regiune. Această decizie reflectă o tendință mai largă în Europa de Est și în Balcani, unde tot mai multe țări discută sau implementează măsuri similare pentru a-și consolida capacitățile militare.

Reintroducerea serviciului militar obligatoriu în Serbia ar putea influența discuțiile din alte țări vecine, inclusiv din România, unde subiectul securității naționale și al apărării capătă o importanță din ce în ce mai mare. Deși România a renunțat la serviciul militar obligatoriu în 2007, trecând la un model de armată profesionistă, dezbaterile despre reintroducerea acestuia nu sunt complet absente, mai ales în contextul creșterii tensiunilor la nivel global.

### Serviciul militar în România: Trecut și prezent

În România, serviciul militar a fost obligatoriu până în anul 2007, pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. Perioada de stagiu militar varia în funcție de arma la care erau înrolați, dar, în general, dura între 6 și 12 luni. Acest model a fost considerat esențial pentru apărarea națională în contextul Războiului Rece și al provocărilor regionale din anii ’90.

Pe 23 octombrie 2006, Parlamentul României a aprobat legea care suspenda obligativitatea serviciului militar, o decizie ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. Aceasta a fost luată în contextul modernizării armatei române, ca parte a procesului de aderare la NATO și Uniunea Europeană. Prin suspendarea serviciului militar obligatoriu, România s-a aliniat practicilor din majoritatea țărilor membre NATO, adoptând un model de armată profesionistă, compusă din soldați angajați pe bază de contract.

În prezent, serviciul militar în România este voluntar, iar cei care doresc să urmeze o carieră militară pot opta pentru înrolarea în cadrul Armatei Române. Această tranziție a permis României să dezvolte o forță militară mai bine pregătită și mai eficientă, dar subiectul reintroducerii serviciului militar obligatoriu rămâne unul de interes în anumite cercuri politice și militare.

În 2017, România a introdus un program destinat militarilor rezerviști voluntari, care permite recrutarea persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani pentru a participa la antrenamente și activități militare în caz de necesitate. Acest program reprezintă o soluție de compromis, oferind țării un rezervor de forță militară care poate fi activat rapid în caz de criză, fără a impune obligativitatea serviciului militar pentru întreaga populație.

### Perspectivele reintroducerii serviciului militar obligatoriu în Europa de Est

Decizia Serbiei de a reveni la serviciul militar obligatoriu ar putea influența și alte țări din regiune să reevalueze politica lor de apărare. În Europa de Est, unde istoria recentă este marcată de conflicte și tensiuni geopolitice, conceptul de serviciu militar obligatoriu poate fi văzut ca o măsură necesară pentru asigurarea securității naționale.

În plus, creșterea tensiunilor la nivel internațional și provocările de securitate tot mai complexe, inclusiv amenințările cibernetice și războiul hibrid, determină multe țări să își regândească strategiile de apărare. Reintroducerea serviciului militar obligatoriu poate fi văzută ca o modalitate de a pregăti populația pentru diverse scenarii de criză și de a crea o rezervă militară mai robustă.

### Concluzie

Reintroducerea serviciului militar obligatoriu în Serbia marchează o schimbare semnificativă în politica de apărare a țării și reflectă o tendință mai largă în Europa de Est. Decizia președintelui Vučić de a susține această măsură ar putea avea implicații importante pentru regiune, influențând și alte țări să ia în considerare măsuri similare. În România, unde serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2007, dezbaterea despre securitatea națională și apărarea teritoriului rămâne un subiect de actualitate, mai ales în contextul evoluțiilor regionale și internaționale.

Această mișcare din partea Serbiei subliniază necesitatea ca statele din Europa de Est să rămână vigilente și să își adapteze strategiile de apărare pentru a răspunde noilor provocări din peisajul geopolitic.