Localitatea cu cel mai scurt nume din România, situată în județul Sălaj, este cunoscută nu doar pentru peisajele sale frumoase, ci și pentru o istorie tragică. Această comună a fost martoră la evenimente sângeroase în urmă cu zeci de ani, lăsând o amprentă profundă asupra comunității.

În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, 157 de români au fost uciși la Ip de către armata horthystă. La acea vreme, zona era administrată de autorități maghiare, iar atmosfera era marcată de manifestări de ură extremistă.

Acest masacru a avut loc la scurt timp după Dictatul de la Viena și a fost o răzbunare pentru moartea a doi soldați unguri. Incidentul a fost provocat de o localnică din Ip, care a oferit un coș cu fructe unor militari, în care a inclus și o grenadă. Atragerea acestui atac a dus la masacrarea comunității românești.

Inițial, horthyștii au intenționat să incendieze întregul sat, dar au fost avertizați că în localitate locuiau și maghiari, ceea ce a determinat o selecție. Autoritățile maghiare au realizat un recensământ al familiilor românești din zonă.

În jurul orei 23:00, criminalii au intrat în casele românilor și au deschis focul fără avertisment. Puțini au reușit să scape, datorită ajutorului familiilor de maghiari care le-au oferit adăpost.

Ip este atestată documentar pentru prima dată în 1208, sub denumirea de villa Ypu. Numele actual a fost adoptat în 1854, conform informațiilor de pe site-ul oficial al primăriei.

Conform ultimului recensământ din 2011, din cei 3.598 de locuitori ai comunei, 1.348 erau etnici români, 1.736 etnici maghiari, 421 etnici romi și 93 etnici slovaci.

O cercetare realizată de doi profesori de psihologie de la Universitatea Flinders din Australia a adus în discuție o imagine fascinantă ce testează percepția vizuală și inteligența observatorilor. La prima vedere, imaginea pare să prezinte un portret al unei femei în vârstă, însă, în realitate, include și silueta unei tinere, constituind un test de percepție care reflectă și vârsta celor care o analizează.

Conform detaliilor studiului, persoanele de peste 32 de ani observă inițial figura femeii în vârstă, în timp ce indivizii mai tineri, sub această vârstă, percep mai întâi imaginea tinerei. Această diferență în percepție între grupurile de vârstă sugerează că procesele cognitive și interpretarea vizuală se transformă pe parcursul vieții.

Pentru cei care au dificultăți în a distinge cele două imagini suprapuse, un indiciu util este să se concentreze asupra profilului tinerei. Obrazul ei stâng face parte din profil, iar ceea ce pare a fi nasul femeii în vârstă reprezintă, de fapt, bărbia tinerei.

Această descoperire nu doar că trezește curiozitatea în mediul academic, ci devine și un subiect de interes printre studenți din întreaga lume, evidențiind modul în care vârsta poate influența percepția vizuală și capacitatea de a interpreta imagini complexe.