În toamna anului 2024, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea dintre 26 și 27 octombrie. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că ora 04:00 devine ora 03:00. Această schimbare ne aduce cea mai lungă zi a anului, duminică, 27 octombrie, care va avea 25 de ore.

Schimbarea orei a fost introdusă inițial pentru a economisi energie, oferind mai multă lumină naturală în timpul zilei. Sistemul a fost propus de Benjamin Franklin și a fost adoptat pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, în 1916. De atunci, multe țări, inclusiv România, au adoptat acest sistem.

Se trece la ora de iarnă, atunci când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Sistemul de schimbare a orei a fost introdus pentru utilizarea eficientă a luminii și energiei.

Înainte de schimbarea orei, în luna septembrie se întâmplă și echinocțiul de toamnă. Atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece prin emisfera sudică are loc echinocțiul de toamnă.

Când se schimbă ora în 2024. Trecerea la ora de iarnă și impactul asupra organismului
Pe data de 23 septembrie, echinocțiul reprezintă în mod oficial sfârșitul verii. După data de 23 septembrie, zilele devin mai scurte și nopțile mai lungi, iar asta se păstrează până la solstițiul de vară, în jurul datei de 21 iunie.

Trecerea de la ora de vară la cea de iarnă poate aduce modificări în comportamentul oamenilor. Aceasta poate avea ca efect dificultatea de a ne trezi dimineaţa sau de a adormi după noul orar, spun psihologii.

Ora de iarnă 2024. Se dau ceasurile înapoi
În fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie are loc schimbarea orei. Se renunţă la ora de vară şi se revine la Timpul Legal Român (ora standard a Europei de Est + 2 UTC). Ora 4.00 devine ora 3.00.

Trecerea la ora de iarnă va fi în acest an în noaptea de 26/27 octombrie.

Ziua de duminică, 27 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului.

Ora de iarnă 2024. De ce se modifică ora
Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) şi să se reducă folosirea luminii artificiale.

Benjamin Franklin a propus, în 1784, această metodă. A fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie).

Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania, potrivit Observatorului astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

Când se schimbă ora. De când se aplică ora de iarnă în România
Ora oficială de vară, ora Europei Orientale, pe care o aplică şi ţara noastră, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale).

Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Nu toate statele folosesc în acest moment ora de vară, iar perioada nu este aceeaşi în toate ţările care recurg la schimbarea orei. Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.

Mai puţin de 40% dintre ţările lumii practică folosirea orei de vară (Daylight Saving Time – DST). Unele ţări folosesc sistemul de schimbare al orei pentru a folosi mai mult lumina naturală.

Ora de iarnă 2024. Posibile efecte asupra organismului
Psihologii spun că în primele zile de la trecerea la ora de iarnă putem fi mai irascibili, putem avea insomnii sau resimţi oboseală, putem fi mai melancolici.

Un simptom îl reprezintă dificultatea de a adormi după noua oră, întrucât corpul omenesc încă nu este pregătit pentru somn la acel moment. Acest lucru poate avea efect asupra calităţii somnului.

De asemenea, schimbarea orei poate avea ca efect şi dificultatea de a ne trezi dimineaţa, existând riscul de a resimţi pe parcursul zilei stări de oboseală şi somnolenţă. Asta pentru că ritmul circadian încă nu s-a adaptat la noul orar.

„Afectarea este în primul rând la nivel hormonal, pentru că secreţia de melatonină ajută la reglarea ritmului circadian. Melatonina facilitează trecerea din starea de veghe la somnul consistent şi de calitate. Este important să menţinem programul de somn. Nemaifiind lumină la fel de mult, aşa cum este în timpul sezonului cald, senzaţia noastră este că trebuie să mergem mai devreme la culcare sau ne expunem mai mult la lumina albastră produsă de ecranele telefoanelor şi computerelor. Uneori, în sezonul rece, apar stări de depresie sau anxietate tocmai pentru că avem impresia că nu mai aven timp să facem mai nimic sau pentru că e urât afară”, spune Liliana Luca, psiholog la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi, potrivit Agerpres.

Ora de iarnă 2024. Inițiativa de renunțare la modificarea orei
O directivă europeană din 2001 reglementează schimbarea orei prin trecerea la ora de vară şi invers. În majoritatea ţărilor europene, ceasurile se dau înapoi cu o oră la această dată, la ora 1:00 UTC.

Deoarece Europa cuprinde mai multe fusuri orare, schimbarea are loc la ore locale diferite. Ca întotdeauna, SUA vor reveni la ora iniţială la o săptămână după Europa.

Un proiect de lege, publicat în 2018, propunea ca statele membre ale UE şi ţările afiliate să nu mai recurgă la schimbarea sezonieră a orei. Pe 26 martie 2019, Parlamentul European a votat în favoarea sprijinirii proiectului de directivă a Comitetului UE pentru a opri schimbarea orei în Uniunea Europeană. În condiţiile care au urmat, cauzate de pandemia de coronavirus şi de criza energetică, nu toate ţările membre şi-au făcut cunoscute deciziile, iar o hotărâre finală a fost amânată.

Ora de iarnă 2024. Opinii diferite
Unele studii arată că DST ar putea duce la mai puţine accidente rutiere şi implicit la mai puţine victime. Se beneficiază de mai multă lumină naturală în timpul orelor în care mai mulţi oameni folosesc drumurile. De asemenea, sistemul reduce cantitatea de energie necesară pentru iluminarea artificială în timpul orelor de seară.

Cu toate acestea, multe studii nu sunt de acord cu privire la economiile de energie ca urmare a folosirii orei de vară şi, în timp ce unele studii arată un rezultat pozitiv, altele nu. Sunt studii care susţin că sănătatea oamenilor ar putea avea de suferit din cauza modificărilor prin folosirea orei de vară, se menţionează pe www.timeanddate.com.