Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a afirmat că se doreşte reintroducerea serviciului militar voluntar. Sunt vizați tinerii între 18 şi 35 de ani, care doresc să îmbrace haina militară. Pentru asta, trebuie găsite instrumentele necesare pentru a avea o populaţie pregătită. Şeful Statului Major al Apărării a menționat că toate naţiunile europene trebuie să se gândească la pregătirea populaţiei.

Serviciul militar se reintroduce în România!

Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a declarat că trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populaţiei în caz de război.

„Trebuie să avem o societate rezilientă şi pentru asta trebuie să lucrăm pentru o industrie corespunzătoare să ducă un efort de război, trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populaţiei. Renunţarea la armata obligatorie a adus un deficit nu doar pentru România, ci pentru toate ţările NATO.

Este o discuţie destul de intensă în toate ţările NATO, pentru că avem o rezervă operaţională îmbătrânită, tinerii noştri nu sunt educaţi de pe băncile şcolii în spiritul patriotic cum am fost învăţaţi cei de vârsta noastră”, a spus şeful Statului Major al Apărării.

Gheorghiţă Vlad  a solicitat o lege pentru pregătirea militară a populaţiei, precizând că se doreşte introducerea unui serviciu militar în termen voluntar.

„Vrem introducerea serviciului militar în termen voluntar. Vizăm segmentul de vârstă între 18 şi 35 de ani, indiferent de sex, naţionalitate, credinţe religioase, tineri care doresc să îmbrace haina militară, să plătim acest serviciu şi să îi pregătim în principiile de bază de ducerea războiului”, a menționat Gheorghiţă Vlad.

Serviciu militar nu va fi obligatoriu

Șeful Statului Major al Apărării a menționat că nu va fi vorba despre serviciu militar obligatoriu.

„Nu va fi obligatoriu! Doar pentru cel care doreşte să participe la un astfel de program. În Suedia, au chestionat 40.000 de tineri şi s-au înscris în acest program 8.000 de tineri. Un sistem similar trebuie să adopte şi România.

Să ne adresăm celor care doresc să înveţe să tragă cu arma, să se orienteze într-un mediu dificil, să supravieţuiască într-un mediu dificil, să ştie să se protejeze împotriva armelor chimice, să-şi facă o decontaminare personală. Sunt foarte multe lucruri care pot fi învăţate şi achiesate de doritori”, a explicat Gheorghjiță Vlad.

Șeful Statului Major al Apărării a susținut că e important ca proiectul legislativ să fie votat anul acesta.

„Proiectul este depus în cele două camere, la Comisiile de apărare şi la Camera Deputaţilor şi la Senat. Eu cred că după ce se trece de acest val de alegeri consecutive, va fi luat în discuţie cu prioritate. E important să se întâmple anul acesta pentru că toate ţările NATO şi toată Europa este în postura de a cumpăra timp.

Este un moment T0 în care toate naţiunile europene trebuie să se gândească la pregătirea populaţiei şi nu vreau să dau un mesaj alarmist, dar este o realitate în care trăim”, a mai transmis  şeful Statului Major al Apărării.

Alături de Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia,  Finlanda, Letonia, Austria, Grecia şi Estonia au în prezent o anumită formă de serviciu militar obligatoriu. Polonia va reintroduce serviciul militar obligatoriu din 2024.

Şeful Statului Major al Apărării a anunțat că Serviciul militar ar trebui reintrodus în România și să vizeze tinerii între 18 și 35 de ani.

 

Sute de mii de pensionari vor fi nevoiți să depună semestrial un document la Casa Națională de Pensii pentru a nu pierde banii.

Este vorba despre beneficiarii de pensii stabiliți în străinătate, care vor trebui să depună, de două ori pe an, un certificat de viață.

Potrivit noii legi a pensiilor, care se aplică din toamnă, documentul care atestă că beneficiarul pensiei este în viață, va trebui trimis de două ori pe an, semestrial, în martie și septembrie.

Până în acest moment, potrivit CNPP, certificatul de viață trebuia transmis autorităților doar o dată pe an.

Astfel, potrivit Legii 360/2023, “pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor bănești acordate de casele teritoriale de pensii stabiliți pe teritoriul altor state, denumiți în continuare beneficiari nerezidenți, au obligația de a transmite semestrial (…) un certificat de viață”.

După cum și numele o indică, certificatul de viață este documentul care confirmă faptul că beneficiarul de pensie este în viață și va trebui transmis autorităților române până cel târziu în data de 31 martie, respectiv până data de 30 septembrie a fiecărui an.

Documentul trebuie semnat de pensionar în fața unei autorități legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt. Aceste autorități pot fi instituții de asigurări sociale/ pensii, autorități administrative locale, notari publici de pe teritoriul statului de domiciliu sau de reşedinţă. Conform legii, certificatul de viață trebuie transmis de pensionarul nerezident din proprie inițiativă, scrie avocatnet.ro.

În cazul în care pensionarii din străinătate nu vor respecta cele două termene pentru transmiterea certificatului de viață (31 martie/ 30 septembrie), plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare. Pe de altă parte, reluarea plății pensiei se va face de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/ comunică certificatul de viață după expirarea termenelor amintite.

Conform CNPP, în acest moment, “dacă se solicită transferul drepturilor de pensie în străinătate, persoana în cauză este obligată să transmită anual formularul Certificat de viață”.

Pentru a se evita efectuarea unor plăți necuvenite către beneficiari nerezidenți în România, a căror situație s-a modificat, cu efecte asupra obligației casei teritoriale de pensii competente de a achita drepturile de pensie și/sau alte drepturi care se stabilesc și se plătesc de către casele teritoriale de pensii, se utilizează certificatul de viață ca și instrument de verificare administrativă.

Astfel, daca se solicită transferul drepturilor de pensie în străinătate, persoana în cauza este obligată să transmită anual formularul “Certificat de viata”.

Acest document constituie dovada pe baza căreia se continuă plata drepturilor cuvenite beneficiarilor nerezidenți și trebuie transmis în luna noiembrie a anului in curs.

Beneficiarul nerezident are obligația de a completa Partea B a Certificatului de viață, în fata unei autorități legale (instituții de asigurări sociale/pensii, autorități administrative locale, notari publici, etc) de pe teritoriul statului de domiciliu / ședere permanentă.

Autoritatea legală menționată certifică faptul că Partea B a certificatului de viață a fost semnată personal de titularul drepturilor, completând, în acest sens, Partea C a certificatului, scriu reprezentanții CNPP.

Pentru descărcarea acestui document și mai multe informații în acest sens se poate accesa cnpp.ro/certificatul-de-viata.