Care sunt cele mai puternice blesteme! Cum îți dai seama că cineva a trimis forțele răului asupra ta

România este o țară, unde superstițiile și blestemele fac parte din viața cotidiană a oamenilor de sute de ani. Deși suntem în secolul XXI, încă mai sunt români care cred și chiar practică blestemul. Iată cum îți dai seama că ai fost blestemat și cum poți să scapi de forțele răului care s-au abătut asupra ta.

Care sunt cele mai puternice blesteme! Blestemul este extrem de periculos, fie că este rostit în glumă, fie că este în serios, acesta poate să aibă efecte negative atât asupra celui care îl spune, cât și a celui care este vizat.

Care sunt cele mai puternice blesteme!

Teologii spun că cei care recurg la astfel de practici mistice comit un mare păcat, însă, asta nu îi împiedică pe oamenii simpli, dar și pe vrăjitoare să facă tot felul de blesteme și farmece.

„Blestemul prinde atunci când există la mijloc nedreptatea. Dacă, de pildă, o oarecare femeie îşi bate joc de alta ce este mâhnită sau îi face vreun rău, iar cea mâhnită o blesteamă, s-a terminat, se pierde neamul ei.

Adică atunci când fac rău cuiva, şi acela mă blesteamă, se prind blestemele lui. Îngăduie Dumnezeu şi se prind, precum de pildă îngăduie ca unul să omoare pe altcineva. Când însă nu există nedreptate, atunci blestemul se întoarce la cel rostit”, spune Paisie Aghioritul în volumul „Cu durere şi dragoste pentru omul contemporan”.

În tradiția populară, blestemul este cel mai des mijloc prin care un om încearcă să îi facă rău unui dușman. De la banalul „mâncate-ar…” sau „arzăte-ar focul…”, spuse mai în glumă mai în serios, blestemele pot să provoace adevărate tragedii.

Cum îți dai seama dacă ai fost blestemat(ă):

stare permanentă de nervozitate;dureri de cap acute;somn agitat;depresie;căderea părului;imposibilitatea de a avea o relație de lungă durată;infertilitate;senzația de permanent ghinion.

Atenție, dacă ai blestemat pe cineva, trebuie să ai mare grijă că el se poate întoarce împotriva ta cu o putere și mai mare.

Ca să scapi de blestem, Paisie Aghioritul a dezvăluit în urmă cu ceva timp că este nevoie de pocăință și spovedanie.

„Cunosc multe cazuri de oameni care s-au chinuit din pricina blestemelor, deoarece au fost vinovaţi, dar care, atunci când au înţeles că au fost blestemaţi, s-au pocăit, s-au spovedit şi s-au îndreptat… Ca să ajungă să blesteme cineva, înseamnă că are răutate. Blestemul când vine de la omul care are dreptate are mare putere”, a subliniat Paisie Aghioritul.

Potrivit leacurilor din bătrâni poți să scapi de blesteme prin:

bea apă sfințită la fiecare sărbătoare;poartă un ban de argint în buzunar;pune sare sfințită în încălțăminte;nu primi niciodată batiste în dar pentru că acestea sunt cele mai uzuale obiecte purtătoare de vrăji;nu ține un cuțit tămâiat la piciorul patului.

„Cei care blestemă – indiferent cine sunt ei, chiar şi slujitori ai Bisericii -, mai ales când este vorba de lucruri obişnuite, consider că fac un păcat foarte grav, care trebuie evitat.

Acelaşi teolog arată că blestemul mamei sau a preotului sunt cele mai puternice blesteme. „Un părinte care îşi iubeşte cu adevărat copilul îl va ierta permanent, ca şi părintele cel bun din Evanghelie.

Cu toate acestea, blestemul de mamă şi de preot, atunci când este justificat, se poate ridica numai prin căinţă şi prin iertare sinceră a persoanei care a greşit atrăgând asupră-şi acest blestem“.  La fel susţinea şi părintele Ilie Cleopa: „Blestemul de mamă este ca blestemul de preot, se prinde…Nu blestemaţi copiii, că se prinde.

Nu spuneţi la supărare, într-o încercare, anumite cuvinte grele, pentru că ele se prind“.

„În aceste cazuri, trebuie să ne spovedim şi să cerem preoţilor să citească rugăciunile de dezlegare de blestem. Să spunem la spovedanie că am strecurat între cuvintele noastre şi cuvinte de blestem“, a declarat episcopul Timotei Prahoveanul.

Când intră în vigoare salariul minim european. Nici un român nu va câștiga mai puțin de 500 de euro

România va fi nevoită să se alinieze celorlalte țări din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că în România va fi obligatoriu salariul minim european.

Implementarea salariului minim european în România va avea loc începând cu data de 1 ianuarie 2025, asigură fostul ministru al Muncii, Marius Budăi. Această măsură va garanta că niciun român nu va avea salariul net mai mic de 500 de euro.

Această inițiativă este considerată primul pas către aducerea în practică a conceptului de salariu minim european în țară.

Afirmațiile lui Budăi sunt bazate pe o directivă europeană referitoare la salariul minim european, care trebuie să fie transpusă în legislația românească.

Directiva 2041/2022 privind stabilirea unui salariu minim adecvat în cadrul Uniunii Europene a fost adoptată la 4 octombrie 2022. Conform acestui document, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma acestei directive până la data de 15 noiembrie 2024.

Scopul acestei directive este de a îmbunătăți condițiile de trai și de muncă în Uniunea Europeană, în special prin asigurarea unei adecvări mai mari a salariilor minime pentru lucrători, pentru a promova convergența socială și pentru a reduce inegalitățile salariale. Directiva stabilește un cadru pentru acest scop:

un grad corespunzător de adecvare a salariilor minime legale, cu scopul de a asigura condiții de trai și de muncă decente;
promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor;
îmbunătățirea accesului efectiv al lucrătorilor la drepturile de protecție a salariului minim în cazurile prevăzute de dreptul național și/sau de convenții colective.
Statele membre care au salarii minime legale vor dezvolta proceduri adecvate pentru stabilirea și actualizarea acestor salarii minime legale.

Procesul de stabilire și revizuire va fi ghidat de anumite criterii pentru a se asigura un nivel corespunzător de adecvare, în vederea promovării unui trai decent și reducerea sărăciei printre cei care lucrează, precum și pentru încurajarea coeziunii sociale și a unei convergențe sociale pozitive, și pentru reducerea discrepanțelor salariale între femei și bărbați.

Fiecare stat membru va defini aceste criterii în conformitate cu practicile și reglementările lor naționale relevante, fie în deciziile luate de autoritățile competente, fie în cadrul acordurilor tripartite.

Este esențial ca aceste criterii să fie stabilite clar. Statele membre pot alege să ajusteze ponderea relativă a acestor criterii, ținând cont de condițiile socioeconomice specifice ale țării lor.

Criteriile naționale menționate trebuie să includă cel puțin următoarele elemente:

puterea de cumpărare a salariilor minime legale, luând în considerare costul vieții;
nivelul general al salariilor și distribuția acestora;
rata de creștere a salariilor;
nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.
Statele membre vor folosi valori de referință orientative pentru a ghida evaluarea gradului de adecvare a salariilor minime legale.

În acest scop, ele pot folosi valori de referință orientative utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut și/sau valori de referință orientative utilizate la nivel național.

Statele membre se asigură că se efectuează actualizări periodice și în timp util ale salariilor minime legale cel puțin o dată la doi ani.

În cazul statelor membre care folosesc un mecanism de indexare automată, actualizarea salariilor minime legale se va face cel puțin o dată la patru ani.

În acest moment la Ministerul Muncii sunt analizate trei variante:

Prima variantă este cea în care salariul minim garantat urmează să fie indexat cu rata inflației. Pe acest principiu, la o inflație de 7%, salariul ar crește cu minim 200 de lei, în acest an.

A doua variantă prevede ca salariul minim garantat pe țara să fie majorat în funcție de coșul minim de cumpărături. Această variantă însă este puțin probabilă, având în vedere că nu există informații actualizate.

Cea de-a treia variantă vizează majorarea salariului minim în funcție de salariul mediu pe țară. Mai exact, este vorba despre 50% din acest venit şi cel mai probabil se va merge pe această variantă.

În această situație, România ar trebui să crească salariul minim brut cu cel puțin 400 de lei în următoarele luni, până la valoarea de minim 3.700 de lei, cât ar reprezenta jumătate din salariul mediu brut înregistrat.