România va fi nevoită să se alinieze celorlalte țări din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că în România va fi obligatoriu salariul minim european.

Implementarea salariului minim european în România va avea loc începând cu data de 1 ianuarie 2025, asigură fostul ministru al Muncii, Marius Budăi. Această măsură va garanta că niciun român nu va avea salariul net mai mic de 500 de euro.

Această inițiativă este considerată primul pas către aducerea în practică a conceptului de salariu minim european în țară.

Afirmațiile lui Budăi sunt bazate pe o directivă europeană referitoare la salariul minim european, care trebuie să fie transpusă în legislația românească.

Directiva 2041/2022 privind stabilirea unui salariu minim adecvat în cadrul Uniunii Europene a fost adoptată la 4 octombrie 2022. Conform acestui document, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma acestei directive până la data de 15 noiembrie 2024.

Scopul acestei directive este de a îmbunătăți condițiile de trai și de muncă în Uniunea Europeană, în special prin asigurarea unei adecvări mai mari a salariilor minime pentru lucrători, pentru a promova convergența socială și pentru a reduce inegalitățile salariale. Directiva stabilește un cadru pentru acest scop:

un grad corespunzător de adecvare a salariilor minime legale, cu scopul de a asigura condiții de trai și de muncă decente;
promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor;
îmbunătățirea accesului efectiv al lucrătorilor la drepturile de protecție a salariului minim în cazurile prevăzute de dreptul național și/sau de convenții colective.
Statele membre care au salarii minime legale vor dezvolta proceduri adecvate pentru stabilirea și actualizarea acestor salarii minime legale.

Procesul de stabilire și revizuire va fi ghidat de anumite criterii pentru a se asigura un nivel corespunzător de adecvare, în vederea promovării unui trai decent și reducerea sărăciei printre cei care lucrează, precum și pentru încurajarea coeziunii sociale și a unei convergențe sociale pozitive, și pentru reducerea discrepanțelor salariale între femei și bărbați.

Fiecare stat membru va defini aceste criterii în conformitate cu practicile și reglementările lor naționale relevante, fie în deciziile luate de autoritățile competente, fie în cadrul acordurilor tripartite.

Este esențial ca aceste criterii să fie stabilite clar. Statele membre pot alege să ajusteze ponderea relativă a acestor criterii, ținând cont de condițiile socioeconomice specifice ale țării lor.

Criteriile naționale menționate trebuie să includă cel puțin următoarele elemente:

puterea de cumpărare a salariilor minime legale, luând în considerare costul vieții;
nivelul general al salariilor și distribuția acestora;
rata de creștere a salariilor;
nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.
Statele membre vor folosi valori de referință orientative pentru a ghida evaluarea gradului de adecvare a salariilor minime legale.

În acest scop, ele pot folosi valori de referință orientative utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut și/sau valori de referință orientative utilizate la nivel național.

Statele membre se asigură că se efectuează actualizări periodice și în timp util ale salariilor minime legale cel puțin o dată la doi ani.

În cazul statelor membre care folosesc un mecanism de indexare automată, actualizarea salariilor minime legale se va face cel puțin o dată la patru ani.

În acest moment la Ministerul Muncii sunt analizate trei variante:

Prima variantă este cea în care salariul minim garantat urmează să fie indexat cu rata inflației. Pe acest principiu, la o inflație de 7%, salariul ar crește cu minim 200 de lei, în acest an.

A doua variantă prevede ca salariul minim garantat pe țara să fie majorat în funcție de coșul minim de cumpărături. Această variantă însă este puțin probabilă, având în vedere că nu există informații actualizate.

Cea de-a treia variantă vizează majorarea salariului minim în funcție de salariul mediu pe țară. Mai exact, este vorba despre 50% din acest venit şi cel mai probabil se va merge pe această variantă.

În această situație, România ar trebui să crească salariul minim brut cu cel puțin 400 de lei în următoarele luni, până la valoarea de minim 3.700 de lei, cât ar reprezenta jumătate din salariul mediu brut înregistrat.

Pomelnicul reprezintă o listă de nume de persoane, fie vii, fie decedate, pe care rudele o dau preotului ca să le pomenească la Sfânta Liturghie, la rugăciuni sau la diferite alte servicii religioase.

Model de pomelnic. La Sfânta Liturghie se pomenesc atât cei vii, cât şi cei răposaţi, în schimb, la alte tipuri de slujbe trebuie aduse pomelnice fie doar pentru vii, cum ar fi la Taina Sfântului Masclu sau la slujba Acatistului, fie doar pentru morţi – la slujba Parastasului.

Cum de face un pomelnic

În pomelnic se trec doar numele de botez ale celor pe care dorim să-i pomenim). Nu se trec numele prescurtate sau poreclele. De asemenea, numai nume de oameni se trec în pomelnic, nu şi de animale de companie.

Cei vii trebuie grupaţi împreună, la fel cei răposaţi, menţionându-se deasupra fiecărui grup: vii sau adormiţi.

În ce ordine se trec numele pe pomelnic

Atunci când se întocmeşte un pomelnic, numele trebuie trecute într-o anumită ordine, respectându-se relațiile și legăturile familiale.

În ceea ce priveşte pomelnicul pentru cei vii, primul nume notat ar trebui să fie al preotului care a oficiat botezul persoanei sau a participat la evenimente importante din viața sa spirituală. Urmează numele preotului care a celebrat cununia religioasă, dacă este cazul. Apoi, sunt trecuți nașii de botez, nașii de cununie, dacă există, apoi părinții, frații și surorile, socrii, cumnații, soțul/soția, copiii, finii, bunicii, unchii, verișorii și prietenii.

Pomelnicul este recomandat să înceapă cu numele membrilor de sex masculin și apoi să fie continuat cu cei de sex feminin. Este bine, de asemenea, să fie menționate eventualele probleme de sănătate sau necazuri ale persoanelor respective (bolnavi, necăsătoriţi, stăpâniţi de patima beţiei etc), pentru ca preotul să-şi adapteze rugăciunea pentru fiecare persoană aflată în pomelnic, scrie bzi.ro.

Cine nu trebuie trecut niciodată pe pomelnic

Există câteva categorii de persoane ale căror nume nu trebuie să se regăsească niciodată pe un pomelnic pentru a fi pomenite la Sfânta Liturghie: cei de altă religie, sinucigaşii, copiii morţi nebotezaţi sau pruncii avortaţi. În schimb, există rugăciuni speciale pentru aceştia.

„Există o slujbă a Bisericii unde se impune o exigenţă aparte în privinţa celor care sunt pomeniţi: este vorba de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.

Întrucât în cadrul Sfintei Liturghii sunt chemaţi la împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Hristos numai cei care mărturisesc aceeaşi credinţă şi sunt într-o stare duhovnicească corespunzătoare (într-o stare de pocăinţă), nu pot fi trecuţi în pomelnic cei de altă credinţă (heterodocşi sau adepţi ai altor religii), vrăjitorii, descântătorii sau cei care sunt cunoscuţi ca trăind, persistând, în păcate grave (ucidere, adulter etc.).

În cazul celor adormiţi, nu pot fi trecuţi în pomelnic cei care s-au sinucis pentru că, omorându-se, au refuzat darul vieţii primit de la Dumnezeu şi L-au refuzat pe Dumnezeu. Sfântul Nicodim Aghioritul numeşte sinuciderea treapta a douăsprezecea şi ultimă a păcatului. Nu pot fi trecuţi în pomelnic nici copiii morţi nebotezaţi sau pruncii avortaţi„, spune părintele Bogdan Dedu, preot slujitor la Biserica „Sfântul Spiridon” din Iaşi, potrivit doxologia.ro