O femeie a dat lovitura! A plantat acest soi în grădina ei și s-a îmbogățit

Pe câmpurile din Iași, cartoful mov a devenit o prezență din ce în ce mai frecventă. Fermierii din județ își încearcă norocul cu această legumă adusă din Peru, care s-a adaptat surprinzător de bine la clima locală.

Costurile înființării unei culturi de cartofi mov pe un hectar se ridică la aproximativ 20.000 de euro, dar potențialul de profit este dublu în cazul în care întreaga producție este valorificată. Aceasta este strategia pe care o adoptă fermierii din Iași, care își asumă această investiție și încep să cultive cartoful mov.

Diversificarea Culturilor în Iași

Numărul producătorilor agricoli din Iași care își îndreaptă atenția către culturi mai exotice sau mai puțin cunoscute a crescut semnificativ în ultimii ani. Fermierii care anterior se concentrau mai mult pe culturile tradiționale, precum porumbul sau floarea-soarelui, acum explorează și alte opțiuni care să se adapteze la condițiile locale. Pe de o parte, unii dintre aceștia își extind cunoștințele către culturi exotice care au potențial de adaptare în zonă, cultivând suprafețe mici cu acestea. Pe de altă parte, alții optează pentru legume mai puțin convenționale din dorința de a descoperi gusturi noi sau de a integra în dieta lor produse sănătoase. Acest trend este exemplificat și de Alina Martinaș-Ioniță, care a decis să se mute la țară împreună cu familia și să înceapă cultivarea legumelor.

Experiența Alina Martinaș-Ioniță

Alina Martinaș-Ioniță împărtășește că a început să cultive cartoful mov acum 4 ani, când s-a hotărât să facă această schimbare de stil de viață și să se mute la țară.

„Am început în 2016, când într-o zi de mai am spus «stop» și am zis că nu mai putem sta în Iași. Am plecat la țară, unde am început să plantăm flori, apoi am adăugat legume la listă și am ajuns acum să avem 270 de soiuri diferite de roșii, cartofi mov, fructul pasiunii, mai multe legume sănătoase, nefertilizate artificial, cu gust. Aveam nevoie de astfel de produse, de aceea am căutat mereu legume noi sau uitate, cum este topinamburul”, spune Alina Martinaș-Ioniță.

Alina Martinaș-Ioniță adaugă că cartofii mov au fost cultivați pe aproximativ 1.000 de metri pătrați în ultimii 4 ani.

„Am descoperit că au alt gust față de cei albi. Noi îi avem de la cineva din România, un bucătar, care i-a adus din Peru. În general, oamenii reacționează diferit la ceva nou. Anul trecut nu am vândut toată producția. Am avut în jur de două tone. Anul acesta vom vedea cum vor reacționa clienții. Cartofii mov erau cultivați mai ales în Bistrița în anii ’40, au un gust deosebit față de cei albi. Cartoful mov nu este atacat de gândacul de Colorado. Noi avem plantația de cartofi mov lângă cea de cartofi albi. Cei albi au fost atacați de gândacul de Colorado, cei mov, nu”, mai explică Alina Martinaș-Ioniță.

Explorarea Noilor Culturi în Iași

George Costineanu, un alt fermier din Iași, a decis să riște și să încerce cultivarea cartofului mov pe o suprafață de 3.000 de metri pătrați în comuna Cristești. Motivația lui este determinată de creșterea numărului de cultivatori de cartofi mov în țară și de potențialul de profit.

„Cartoful mov se poate găti, în special, la cuptor. Se poate face piure, se folosește în ciorbe. Un alt beneficiu al consumului acestui cartof este faptul că scade tensiunea arterială. Cartofii mov sunt mult mai rezistenți la secetă față de cei obișnuiți. Plantarea se face primăvara, iar recoltarea, în luna septembrie. Cei care vor să cultive un astfel de cartof trebuie mai întâi să se asigure că au un teren afânat”, explică George Costineanu.

Investiția inițială pentru înființarea unei plantații de cartofi mov pe câteva mii de metri pătrați se ridică la aproximativ 3.000-4.000 de euro, iar George Costineanu este optimist în ceea ce privește potențialul de profit.

„Clienții cu diverse afecțiuni, precum diabetul, consumă cartofii mov. În general, legumele mai puțin tradiționale sunt consumate de către aceste persoane, care se informează mult cu privire la beneficiile pe care le au dacă le consumă în mod frecvent. Eu am auzit că acești cartofi se vând cu 30 de lei kilogramul. Cred că poți să faci o afacere din asta. Dar cum spuneam, mai întâi vreau să testez producția pe o suprafață mai mică”, conchide George Costineanu.

Cultivarea cartofului mov în Iași reprezintă o oportunitate interesantă pentru fermieri, atât din perspectiva diversificăriiculturilor, cât și din cea a potențialului de profit. Această inițiativă reflectă tendința actuală de explorare a noilor culturi și de adaptare la cerințele și preferințele pieței.

O poveste extraordinară se desfășoară în aceste zile în pitorescul sat Corbii Mari din județul Sălaj.

Dacă ar fi subiectul unui film, ai crede că este pur și simplu fictiv, dar, fiind reală în întregime, această poveste este mai degrabă dramatică.

După ce părinții lui au plecat să muncească în Spania, Viorel a rămas singurul tânăr din satul în care a crescut.

La împlinirea vârstei de 18 ani, tânărul a simțit că natura își cere drepturile, astfel că, pentru a-și găsi liniștea trupească, el i-a cerut mâna vecinei sale, Tudorica, în vârstă de 77 de ani, cu care se mai ajuta la lucrările câmpului.

Toate păreau să meargă bine și frumos până în luna trecută, când cei doi au fost invitați la înmormântarea unui verișor al Tudoricăi.

În timpul întregii slujbe, Viorel a făcut ochi dulci cu Parascheva, o rudă apropiată a defunctului.

Având doar 72 de ani, Parascheva a reușit fără prea mare efort să-i răsucească mințile focosului Viorel și, de la cimitir, au plecat ținându-se de mână, hotărâți că, după ce se va încheia procedura de divorț, își vor uni destinele pe vecie.

Viitorul soț va avea doi copii cu viitoarea lui soție, o fetiță de 55 de ani și un băiețel de 59, dar nu este preocupat de educația lor deoarece “sunt o fire foarte deschisă la tot ce este nou și îmi plac enorm copiii”, a declarat Viorel.

Această poveste captivantă din Corbii Mari ne aduce în fața unei realități complexe și surprinzătoare, ilustrând modul în care relațiile umane și emoțiile pot traversa barierele vârstei și convențiile sociale.