Fursecuri de Post cu Gem

Preparatele de patiserie, în special fursecurile, reprezintă unele dintre cele mai iubite și apreciate gustări sau deserturi. Dar ce te faci când vrei să te bucuri de gustul delicios al fursecurilor și ești în perioada postului sau pur și simplu îți dorești o variantă fără ingrediente de origine animală? Ei bine, fursecurile noastre de post cu gem sunt răspunsul perfect la această dilemă!

Aceste fursecuri sunt nu doar ușor de preparat, dar și extrem de gustoase, astfel încât vor deveni cu siguranță preferatele tale în timpul postului sau chiar și în afara acestuia. Fie că le savurezi alături de o cană de ceai cald sau de un pahar de lapte vegetal, aceste fursecuri te vor răsfăța cu fiecare mușcătură.

Pentru a pregăti aceste delicioase fursecuri de post cu gem, vei avea nevoie de următoarele ingrediente:

– 250 g făină
– 150 g margarină pentru prăjituri
– 10 linguri zahăr pudră
– 2 linguri miere de albine (sau un înlocuitor vegan, dacă preferi)
– 1 lingură zeamă de lămâie
– 1 pliculeț zahăr vanilat
– 7 g praf de copt
– 1 praf de sare
– 200 g gem de prune (sau orice alt gem preferi)

Procedura de preparare este simplă și rapidă:

1. Într-un bol mare, amestecă margarina moale, zahărul și zahărul vanilat folosind un mixer electric până când obții o spumă ușoară și aerată.
2. Adaugă mierea (sau înlocuitorul vegan), praful de copt, zeama de lămâie și sarea, continuând să mixezi pentru a integra bine toate ingredientele.
3. Cerni făina în compoziție și amestecă ușor cu mâinile până când obții un aluat legat și omogen.
4. Pe un blat de lucru înfăinat, întinde aluatul într-o foaie cu grosimea de aproximativ 1 cm și decupează forme rotunde folosind un pahar sau o formă specială pentru fursecuri.
5. Așază fursecurile pe o tavă de copt acoperită cu hârtie pergament și coace-le în cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius pentru aproximativ 10 minute sau până când devin ușor aurii la suprafață.
6. După ce s-au copt, lasă fursecurile să se răcească complet.
7. Umple fiecare fursec cu gemul preferat și lipește câte două fursecuri împreună pentru a forma biscuiți sandwich.
8. Așază fursecurile într-un bol, acoperă-l cu folie alimentară și lasă-le la răcit în frigider pentru cel puțin 5-6 ore sau peste noapte pentru a se întări și a capăta consistența dorită.
9. Servește fursecurile pudrate cu zahăr pudră, dacă dorești, și bucură-te de gustul lor delicios alături de cei dragi.

Aceste fursecuri sunt perfecte pentru a fi savurate în orice moment al zilei, fie că este vorba despre micul dejun, o gustare între mese sau chiar ca desert după o masă copioasă. Poftă bună și savurare plăcută!

Cât de mult poate câștiga un cerșetor în România? În doar 3 ore, a reușit să facă jumătate din pensia minimă!

Cât câștigă un cerșetor în România? Această întrebare stârnește adesea curiozitatea și, uneori, chiar indignarea, mai ales atunci când se descoperă sume considerabile strânse de către un cerșetor într-un timp relativ scurt. O astfel de situație a fost întâlnită de către polițiștii locali din Iași, care au rămas uluiți de suma impresionantă adunată de către un bărbat cerșetor în doar câteva ore.

Întâmplarea a avut loc pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, unde polițiștii au depistat un bărbat invalid într-un scaun cu rotile, care solicita ajutor financiar din partea trecătorilor. Imaginea unui bărbat aflat într-o astfel de situație înduioșează și determină mulți oameni să ofere din puținul lor pentru a-i ajuta.

Cu toate acestea, ceea ce a surprins autoritățile locale a fost suma impresionantă adunată de către cerșetor într-un interval atât de scurt de timp. Conform informațiilor furnizate de polițiști, bărbatul a reușit să strângă nu mai puțin de 463 de lei în doar trei ore de cerșit. Această sumă reprezintă mai mult de jumătate din pensia minimă din România, o cifră care a șocat și a generat o reacție din partea autorităților.

În urma unui control corporal sumar efectuat, polițiștii au găsit asupra cerșetorului suma amintită anterior. În acest context, aceștia au transmis un apel către cetățeni să nu mai ofere bani oamenilor străzii, deoarece astfel nu fac altceva decât să alimenteze fenomenul cerșetoriei și să îi încurajeze să continue acest comportament.

De asemenea, este important de menționat că cerșetorul în cauză nu a putut prezenta un document care să ateste că este inapt pentru a munci, ceea ce ridică întrebări cu privire la veridicitatea situației sale. În urma acestui incident, Poliția Locală Iași a făcut un apel către cetățeni să nu încurajeze fenomenul cerșetoriei și să ofere sprijin prin canalele legale și instituționale disponibile pentru persoanele aflate în dificultate.

În afara aspectelor legate de fenomenul cerșetoriei în sine, există și povești cutremurătoare care ilustrează drama unor oameni ajunși să trăiască din mila celorlalți sau chiar să ducă o viață de nomad sub cerul liber. Aceste povești aduc în prim-plan realități dure și emoționante, care ne determină să reflectăm asupra situației sociale și umane din jurul nostru.

Un exemplu în acest sens este povestea unei tinere care lucrează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, care a povestit pe rețelele de socializare un moment extrem de emoționant pe care l-a trăit. Într-o zi, în timp ce se afla pe stradă, o persoană dezbrăcată de demnitate, murdară și fără adăpost s-a apropiat de ea și i-a cerut ajutor financiar. Cu toate că inițial tânăra i-a oferit o sumă de bani, în momentul în care cerșetorul și-a amintit că o cunoaște din trecut, scena a căpătat o nouă intensitate emoțională.

Persoana respectivă s-a identificat ca fiind Bogdan, un fost coleg de școală al tinerei, și a povestit cum se întâlneau în trecut și cum el era poreclit “căposul” pentru abilitatea sa de a găsi obiecte pierdute. Această întâlnire fortuită a readus la lumină o amintire din trecut și a evidențiat drama umană a unei persoane care a ajuns să ducă o viață extrem de grea și marginalizată.

Aceste povești ne amintesc că în spatele fenomenului cerșetoriei se ascund destine umane, cu experiențe și emoții complexe, care merită să fie înțelese și abordate cu compasiune și empatie. Mai mult decât atât, ele ne provoacă să reflectăm asupra societății în care trăim și asupra modului în care putem contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață ale celor mai vulnerabili membri ai ei.