Legea este clară referitor la înălțimea maximă pe care o poate avea gardul dintre vecini.

by

În România, barierele dintre vecini au fost întotdeauna o problemă semnificativă pentru locuitori. De-a lungul timpului, conflictele legate de garduri au devenit frecvente, ajungând uneori chiar în instanță și, în unele cazuri mai extreme, au condus la spitalizări. Există o limită clară în ceea ce privește înălțimea maximă a gardului dintre vecini, conform legii. De asemenea, există restricții impuse atunci când vine vorba de separatoarele de proprietăți.

Înălțimea optimă a gardului dintre doi vecini a fost mereu o preocupare majoră. Disputa devine mai accentuată atunci când gardul este amplasat pe terenul vecinului. O altă problemă apare atunci când unul dintre proprietari refuză să contribuie financiar la construirea gardului.

Există, de asemenea, numeroase conflicte care au avut loc din cauza înălțimii insuficiente a gardului, acestea ducând la acuzații reciproce de „spionaj”.

Rolul esențial al gardului este de a preveni accesul ilegal pe terenul dumneavoastră și de a împiedica exploatarea nelegitimă a acestuia, garantând în același timp protecția, care este crucială în fața oricăror dispute.

Cei care nu reușesc să ajungă la un acord privind gardul dintre proprietățile lor se văd adesea nevoiți să solicite intervenția instanței. În aceste situații, se constată adesea suprapuneri ale terenurilor, complicând și mai mult lucrurile.

Conform legii, nu există obligația de a înconjura fiecare proprietate cu un gard. Legea subliniază că imprejmuirea proprietății este un drept, nu o obligație.

Limita maximă de înălțime a gardului despărțitor este definită de reglementările de urbanism din anumite zone ale țării, care pot permite sau interzice ridicarea unui gard peste o anumită înălțime. Cu toate acestea, conform legii, în mod obișnuit nu se pot construi garduri cu o înălțime mai mare de 2 metri, cu excepția situațiilor speciale prevăzute de regulamentele de urbanism.

În absența unor dispoziții legale specifice, a regulilor de urbanism sau a obiceiurilor locale, înălțimea gardului comun este stabilită de către părți, fără a depăși în mod normal 2 metri, inclusiv creasta gardului.

Potrivit Legii Civile, înălțimea maximă a gardului dintre vecini este de 2 metri, cu excepțiile corespunzătoare. Acesta nu trebuie să încalce dreptul la proprietate și posesie al vecinului, nu trebuie să fie amplasat doar pe o singură parte a proprietății și trebuie să permită scurgerea apei de pe el pe ambele fonduri de proprietate.

Construirea gardului dintre proprietăți este obligatorie pentru ambii vecini, conform aceluiași articol. Orice vecin poate obliga proprietarii gospodăriei vecine să contribuie la construirea gardului de hotar.

Leave a Comment

Tabelul cu recalcularea pensiilor a fost postat. Verificați ce pensie veți primi începând cu 2024

by

În cadrul majorării pensiilor din 2024, se anunță creșteri de până la 30%, dar unele persoane din România se confruntă cu creșteri negative, ajungând chiar până la minus 11,35%, conform calculelor prezentate la Antena 3 CNN.

De exemplu, cea mai mare creștere procentuală a pensiilor ajunge la 30,84% și se aplică românilor născuți în perioada ianuarie-martie 1950 și care s-au pensionat în intervalul ianuarie-martie 2015.

Ulterior, procentele de creștere încep să scadă, iar apoi apar chiar valori negative.

“Fenomenul acesta de creștere de 30% este urmat de o scădere a procentelor de creștere, deoarece se ajunge la un indice de corecție de 1,41. În această etapă, procentul de creștere devine negativ”, a explicat fosta șefă a Casei de Pensii, prof. univ. dr. Doina Pârcălabu, la Antena 3 CNN.

Românii cu “creșteri” negative ale pensiilor

În tabelele prezentate în galeria foto, se observă cum, după creșteri de până la 30%, acestea încep să devină negative.

De exemplu, se înregistrează o scădere de 0,71% în cazul românilor care s-au pensionat în anii 2020-2023 și au un indice de corecție destul de mare, de 1,41, conform calculelor din tabel. Ulterior, creșterile negative ajung până la minus 11,35%.

Doina Pârcălabu, fostă șefă a Casei de Pensii, îi asigură pe români că pensiile nu vor scădea, chiar dacă se înregistrează creșteri negative.

“Acolo, practic, cuantumul pensiei rămâne la nivelul înregistrat anterior. Procentul este mic datorită acelui indice de corecție ridicat”, a explicat fostul șef al Casei de Pensii.

Oficialii declară că cei care vor beneficia cel mai mult de această majorare a pensiilor sunt cei care au avut pensii mici, pentru a corecta anumite inechități. Cu alte cuvinte, nu se încearcă o creștere egală a pensiilor pentru toți românii, ci una echitabilă.

Cele mai dezavantajate de această majorare a pensiilor sunt femeile, care vor avea și cele mai mici creșteri procentuale, spre deosebire de bărbați.

“La femei, creșterile cele mai mari sunt de 11% (față de 30% la bărbați – n.r.), pentru că ele nu au atins încă stagiul complet de cotizare, care la bărbați este deja atins. Deci, punctajul mediu, care este un element determinant al pensiei, nu a fost diminuat la fel de mult ca la bărbați”, a explicat Doina Pârcălabu.

Precizează încă o dată că, în cazul creșterilor negative, pensiile rămân la nivelul anterior. “Nu se va diminua nimic”, asigură fosta șefă a Casei de Pensii, Doina Pârcălabu.

Românii născuți în perioada aprilie 1944-martie 1945 și pensionați în intervalul aprilie 2001-martie 2002 nu vor avea nicio creștere a pensiei.

Între minus 0,85% și minus 2,56%, românii născuți în perioada octombrie 1952-iulie 1953 și pensionați în intervalul ianuarie 2012-ianuarie 2013 vor avea parte de creșteri negative.

Cele mai mari creșteri negative, de până la minus 11,35%, apar la pensionarii români născuți în perioada octombrie 1958-octombrie 1961 și pensionați în intervalul ianuarie 2020-noiembrie 2023.

Leave a Comment