Delicioase chiftele de casă, fără niciun gram de carne.

În familia mea, o rețetă îndrăgită și savurată cu mare plăcere este cea a chifteluțelor de varză. Acestea sunt apreciate atât calde, cât și reci, dar eu le prefer pe cele reci, direct din frigider.

Ingrediente:

– 700 grame varză albă;
– 2 ouă proaspete;
– 2 cepe mari;
– o lingură de sare;
– verdeață uscată sau proaspătă, după gust;
– condimente, după preferință;
– 30 grame unt;
– ulei pentru prăjit.

Mod de preparare:

Înainte de a începe prepararea, punem apa la fiert într-o oală. Tăiem varza albă în fâșii cât mai subțiri și o punem la fiert în apa clocotită.

Fierbem varza timp de 7-10 minute, până când este parțial gătită. Dacă varza este mai veche, poate necesita un timp de fierbere mai îndelungat.

Tăiem ceapa mărunt și o călim la foc mediu până când devine aurie, amestecând continuu pentru a evita arderea. O scoatem apoi pe o farfurie și o lăsăm să se răcească.

Scurgem varza fiartă și o lăsăm să se scurgă bine de apă. Așteptăm până când este complet răcită și când s-a eliminat excesul de apă.

Punem varza răcită într-un bol, adăugăm ceapa călită, ouăle, sarea, verdețurile și condimentele. Amestecăm bine totul și lăsăm compoziția să stea timp de 10 minute. Dacă aluatul este prea moale, putem adăuga puțină făină.

Formăm mingi din aluat, apăsând ușor cu mâinile.

Încălzim uleiul într-o tigaie și adăugăm chifteluțele. Le prăjim până se rumenesc frumos pe ambele părți.

Cu această rețetă obținem aproximativ 10-12 chifteluțe.

Putem să le coacem și în cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius. Așezăm chifteluțele pe o foaie de copt, le ungem cu puțin unt și le coacem aproximativ 20 de minute. Le scoatem, le ungem cu ou bătut și le mai lăsăm la cuptor pentru încă 10 minute. Chifteluțele pot fi presărate cu susan pentru un plus de gust și aspect.

Leave a Comment

Ce plantă ar trebui să cultivi alături de castraveți? Aceasta îți va dubla producția

Castraveții sunt plante generoase și prolifici, oferind o recoltă bogată, dar există anumite plante vecine care pot contribui la sănătatea și creșterea lor, conducând la o recoltă mai mare și mai sănătoasă.

Printre aceste plante, mărarul se numără printre cele mai recomandate să fie cultivate în apropierea castraveților. Mărarul are o relație simbiotică cu aceștia, îmbunătățind gustul și calitatea fructelor. Această plantă emite substanțe chimice care pot ține la distanță dăunătorii obișnuiți ai castraveților, cum ar fi gândacii de castraveți și acarienii, contribuind la menținerea sănătății plantelor și la reducerea necesității de tratamente cu pesticide.

De asemenea, mărarul poate acționa ca un suport natural pentru castraveți, ajutându-i să crească și să se răspândească fără să se prăbușească pe sol. Acest aspect este deosebit de util pentru soiurile de castraveți care cresc pe verticală sau care necesită un suport suplimentar în timpul dezvoltării lor.

Pe lângă mărar, alte plante asociate frecvent cu castraveții includ:

1. Nasturții: Aceste flori frumoase nu numai că adaugă culoare grădinii tale, ci și îndepărtează anumiți dăunători ai castraveților, cum ar fi afidele.

2. Busuiocul: Aromele de busuioc pot confunda dăunătorii și pot îmbunătăți, de asemenea, gustul castraveților.

3. Gălbenelele: Aceste flori sunt cunoscute pentru proprietățile lor de respingere împotriva unor dăunători comuni, precum nematozii și gândacii.

4. Salata verde: Plantele de salată pot acționa ca un strat de umbrire natural și pot ajuta la menținerea solului umed în jurul rădăcinilor castraveților.

Este important de menționat că nu toate plantele vecine sunt compatibile cu castraveții, iar unele pot inhiba creșterea sau pot atrage dăunători. Prin urmare, este întotdeauna recomandat să faci cercetări și să alegi plantele învecinate în funcție de cerințele și preferințele tale specifice. Prin selectarea adecvată a plantelor pentru a fi cultivate lângă castraveți, poți maximiza recolta și menține grădina sănătoasă și prosperă.

Leave a Comment