Drama unei bătrâne lăsate în sărăcie – “Am avut șapte copii, niciunul nu vine să mă vadă!” “Mi-e greu să o spun, dar.

În inima județului Vaslui, trăiește o batrânică într-un fost grajd dărăpănat, izolată de lume și devenită uitată de copiii săi. Maria Corciu, în vârstă de 74 de ani, din comuna Deleni, se confruntă cu o realitate grea: locuiește în condiții precare, fără curent electric de ani de zile și cu o pensie de doar 700 de lei lunar. Singura ei sursă de susținere provine din mila vecinilor, care îi aduc mâncare și îi fac cumpărături.

Trăind într-o sărăcie și izolare extremă, batrâna se vede nevoită să împărtășească cu ceilalți durerea și disperarea inimii sale. „Mi-e rușine să spun, dar trebuie să spun! Din cei șapte copii ai mei, niciunul nu mai deschide ușa pentru mine. Fata mea locuiește în sat, dar nu mă poate lua la ea, nu vrea. Toți au greutățile lor, dar eu i-am crescut cu greu, numai eu știu! Nu i-am părăsit niciodată!”, mărturisește cu amărăciune batrâna. Timp de 20 de ani, a fost chinuită de reumatism și se deplasează cu dificultate, sprijinindu-se în baston. Activitățile zilnice sunt pentru ea adevărate provocări.

Fiecare pas devine o încercare dureroasă, iar lacrimile îi inundă ochii și sufletul neîncetat. „Locuiesc în acest fost grajd, pentru că casa mea se prăbușește și am fost nevoită să mă mut aici. Nu mai am curent electric de mulți ani, pentru că copiii nu și-au plătit datoriile, au lăsat totul în grija mea și eu nu am putut face față. Am o lanternă cu care îmi luminez ceasul și lumanari pentru a vedea în întuneric. Stau aici, vulnerabilă, poate să cadă oricând peste mine, dar nu mai contează. Ploaia patrunde și ea înăuntru, la fel ca suferința mea. Mă descurc cum pot. Copiii și-au văzut de viața lor! Nu vin să mă vadă! Vecinii îmi deschid ușa și îmi oferă puțină umanitate. Astăzi am băut un ceai, am mâncat mamaliga și un ou fiert. Atât. Mi-ar fi plăcut să fac și un bors, dar nu am ingredientele necesare. Eu aș vrea să fac multe lucruri, am voință, dar nu am posibilitatea. Boala aceasta m-a devastat. Nu pot face nimic. Inima mea e goală, e pustie!”, își destăinuie femeia durerea, conform informațiilor oferite de stiriest.ro.

În mijlocul acestei tristeți și nevoi, vecinii săi se implică pentru a o ajuta cu strictul necesar, iar acum își propun să îi repare o parte din acoperișul casei. „Ne simțim întristați de situația ei! Este singură și în suferință. Chiar dacă merge greu, sprijinită de doi bastoane, până la toaletă și până la poartă, nu și-a pierdut niciodată demnitatea. Este o femeie cu mult bun simț, își menține mereu curățenia în casă. Nu deranjează pe nimeni, este modestă! Este păcat că din cei șapte copii, unul dintre ei fiindu-i decedat, niciunul nu are mijloacele necesare pentru a o ajuta. Merită să o sprijinim pe cât putem, fiecare dintre noi!”, au afirmat oamenii din sat.

Leave a Comment

Poveste Reală – Părinții care își detestă nurorile își ruinează proprii copii.

Povestea tulburătoare a părinților care își urăsc nurorile este una care merită atenția noastră, deoarece dezvăluie modul în care anumite relații familiale pot deveni toxice și pot afecta profund viața și fericirea propriilor copii. Este un avertisment pentru toți părinții să fie conștienți de impactul acțiunilor lor asupra celor dragi.

Cum reușesc unii părinți să distrugă relația cu propriii copii? Această întrebare își găsește răspunsul într-o realitate dureroasă și complicată, care se dezvăluie prin intermediul acestei povestiri. Este un fenomen care poate fi întâlnit în multe familii și care poate avea consecințe devastatoare.

Un aspect crucial de reținut este că, adesea, aceste părinți nu distrug direct iubirea dintre partenerii lor, ci mai degrabă relația cu copiii lor. Acest lucru ar trebui să fie o preocupare majoră pentru orice părinte, deoarece implicăția negativă a unor astfel de comportamente poate afecta pe termen lung bunăstarea emoțională și mentală a copiilor lor.

Povestea prezentată este un exemplu concret al modului în care influența toxică a unor părinți poate distruge relații și poate provoca suferință și durere. În acest caz, relația dintre un cuplu a fost compromisă din cauza intervenției nefaste a părinților unuia dintre parteneri.

Soacra, în acest caz, este prezentată ca un personaj malefic, care acționează din proprie inițiativă pentru a distruge căsnicia fiului său și pentru a-și impune propriile dorințe și interese. Este o imagine tristă și dezolantă a unei mame care nu își respectă nora și care nu își manifestă afecțiunea față de propriul fiu.

Tragedia unei astfel de situații rezidă în faptul că, în final, cei care suferă cel mai mult sunt copiii, care se văd prinși în mijlocul unui conflict familial și care trebuie să facă față presiunii și suferinței provocate de acțiunile părinților lor.

Este important ca părinții să fie conștienți de puterea pe care o au asupra copiilor lor și să își folosească influența în mod responsabil și iubitor. Relațiile de familie ar trebui să fie bazate pe respect, încredere și susținere reciprocă, iar intervenția excesivă sau manipulatoare a părinților poate distruge aceste valori fundamentale.

În concluzie, povestea părinților care își urăsc nurorile este un avertisment puternic pentru toți părinții să fie atenți la modul în care își tratează copiii și să își asume responsabilitatea pentru impactul pe care îl au asupra vieților acestora. Iubirea și respectul în familie sunt esențiale pentru o viață fericită și împlinită, iar orice acțiune care le compromite ar trebui evitată cu orice preț.

Leave a Comment