Mihaela Brooks, o româncă stabilită în Canada, a jucat un rol semnificativ în ancheta privind moartea tragică a cântăreței Mădălinei Manole. Ea nu a fost singura care s-a implicat în acest caz, ci și Pete Klismet, un celebru “profiler” care a lucrat mulți ani pentru FBI.

Interviul acordat de Pete Klismet, fostul criminalist FBI și autor al celebrei trilogii “FBI Diary”, jurnalistei de radio Beth Karas din Statele Unite, a adus în prim-plan “cazul Mădălinei Manole”. Klismet a expus în detaliu teoria sa conform căreia artista nu s-ar fi sinucis, ci ar fi fost omorâtă.

Potrivit afirmațiilor lui Klismet, Mădălina era un fel de “Madonna sau Lady Gaga” în România, bucurându-se de o popularitate imensă. Ea era căsătorită și avea un copil când a fost găsită moartă într-o dimineață, presupus sinucidându-se prin ingestia unei cantități mari de otravă extrem de toxică. Pete Klismet a subliniat că cantitatea pe care a băut-o ar fi fost suficientă pentru a ucide 3 sau 4 elefanți. Informațiile despre acest caz, inclusiv raportul de autopsie și imagini de la locul faptei, au condus la concluzia inițială a poliției că a fost o sinucidere. Cu toate acestea, Klismet a contestat această teorie, declarând că este vorba de o crimă și aducând dovezi în acest sens.

El a îndemnat autoritățile să reia ancheta, dar a recunoscut că nu are nicio autoritate în România pentru a impulsiona acest lucru. Totuși, el a insistat că acestea sunt constatările sale și că, în cele din urmă, este responsabilitatea autorităților române să investigheze mai departe.

În paralel cu declarațiile lui Klismet, Mihaela Brooks a prezentat cazul morții Mădălinei Manole la o conferință despre teme criminalistice desfășurată la Atlanta. Majoritatea participanților au fost de acord că circumstanțele nu se potrivesc cu o sinucidere, alimentând suspiciunile că ar fi vorba despre o crimă.

Aceste dezvăluiri au generat un val de interes și discuții atât în România, cât și în Canada și Statele Unite, unde povestea tragică a Mădălinei Manole a stârnit un interes considerabil din partea publicului și a mass-media.

În lumina acestor noi informații, presiunea asupra autorităților române de a reanaliza cazul și de a aduce lumină în privința morții artistei a crescut semnificativ. Cu toate că încă este un subiect de dezbatere și controverse, implicațiile acestui caz au fost și continuă să fie semnificative pentru societatea românească și pentru comunitățile internaționale care urmăresc îndeaproape evoluția acestuia.

O familie din Massachusetts a avut parte de o surpriză neașteptată atunci când au intervenit pentru a ajuta un “cățeluș” pe marginea drumului și au descoperit ulterior că, de fapt, acesta era un pui de coiot.

Inițial, membrii familiei au crezut că fac o faptă bună salvând ceea ce părea a fi un patruped neajutorat. Cu toate acestea, în curând și-au dat seama că animalul nu se asemăna deloc cu un câine obișnuit. Așadar, au apelat la Cape Wildlife Center, un centru local specializat în îngrijirea animalelor sălbatice, pentru a obține informații și asistență suplimentară.

Diagnosticul a fost unul surprinzător: micuțul salvat de familie era, de fapt, un pui de coiot estic, separat de haita sa. Acest fapt a stârnit uimire printre locuitorii din zonă, care au fost informați despre incident de către oficialii centrului pentru animale sălbatice, prin intermediul rețelelor de socializare.

“El a fost dus acasă din greșeală de către o familie locală, care l-a identificat eronat drept un cățeluș pierdut”, au scris reprezentanții Cape Wildlife Center pe pagina lor de Facebook.

Imaginile cu micuțul coiot au fost însoțite de o avalanșă de comentarii din partea comunității locale, mulți exprimându-și uimirea și admirația față de aspectul drăgălaș al animalului.

Personalul centrului pentru animale sălbatice a confirmat că puiul de coiot nu prezintă semne de rabie și a primit aprobarea Departamentului de Sănătate Publică pentru îngrijirea sa. În prezent, animalul se recuperează într-o secție de izolare și primește îngrijire corespunzătoare.

“Odată ce ambii pui vor fi vaccinați, aceștia vor fi crescuți împreună și li se va oferi oportunitatea de a se dezvolta și de a învăța comportamente naturale în cuștile noastre mari în aer liber”, au explicat oficialii centrului.

Această întâmplare neobișnuită a oferit comunității locale ocazia de a reflecta asupra relației delicate dintre oameni și animalele sălbatice și a demonstrat importanța înțelegerii și respectului față de natură și ecosistemul său fragil.