Fasole bătută (de post). Ingredientul care îi conferă un plus de gust.

Fasolea bătută este un adevărat deliciu culinar, apreciat în întreaga lume pentru gustul său bogat și variantele sale savuroase, care diferă în funcție de regiunea de proveniență. În Moldova, rețeta tradițională de fasole bătută se remarcă prin utilizarea generoasă a cepei, care conferă preparatului o aromă și o textură aparte. Un aspect esențial al acestei rețete este înmuierea prealabilă a fasolei, un pas care facilitează procesul de gătire și contribuie la obținerea unei consistențe perfecte.

Iată o rețetă autentică de fasole bătută moldovenească, gata să-ți stimuleze simțurile și să-ți încânte papilele gustative:

Ingrediente pentru fasole bătută:
– 500 de grame de fasole uscată
– 4-5 cepe mari
– 4 linguri de ulei
– 1/2 capătana de usturoi
– 2 linguri de pastă de tomate
– sare
– piper

Mod de preparare:
Înainte de a începe prepararea, fasolea trebuie înmuiată în apă călduță cu câteva ore înainte sau, ideal, peste noapte. După înmuiere, se scurge bine și se acoperă cu apă rece. Fasolea se fierbe, iar după primul clocot, se scoate de pe foc, se scurge de apă și se acoperă din nou cu apă proaspătă. Acest proces se repetă de 4-5 ori, iar pentru a accelera înmuierea și fierberea uniformă a fasolei, poți adăuga un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu în apă.

În ultima apă în care se pune fasolea, se lasă să fiarbă la foc mic până se înmoaie complet. Pentru un gust mai bogat, poți adăuga câteva rondele de morcov, boabe de piper și frunze de dafin, care se vor îndepărta ulterior.

După ce fasolea s-a fiert bine, se scurge de apă și se pasează cu un blender sau prin sită pentru a obține o pastă fină și omogenă. Ceapa se taie fâșii subțiri și se călește în ulei până devine transparentă, moment în care se adaugă pasta de tomate și se amestecă bine. Jumătate din cantitatea de ceapă și usturoiul pisat se amestecă cu fasolea pasată, pentru a obține o pastă consistentă și aromată. Uleiul rămas în ceapă va adăuga textură și savoare preparatului. Gustul se potrivește cu sare și piper, iar fasolea bătută se așază într-un vas și se acoperă cu cealaltă jumătate de ceapă călită împreună cu bulionul.

Fasolea bătută se servește de obicei cu pâine proaspătă și o salată de murături. Este delicioasă și pe felii subțiri de pâine, alături de ceapă călită sau murături, fiind perfectă și ca aperitiv.

Această rețetă autentic moldovenească îți va încânta papilele gustative și te va purta într-o călătorie gustativă plină de savoare și tradiție culinară.

Leave a Comment

Aceasta este femeia care nu a mai călcat prin piață de 20 de ani! “Asta mi-a insuflat mama mea. Ea nu achiziționa nimic, nici măcar ulei”.

Tanti Maria, un nume care răsună în părțile de unde provine, a văzut lumina zilei în satul Corni, un colț îndepărtat, într-o familie modestă cu doi copii. Tatăl său a crescut două fete, deși vremurile ar fi cerut poate și un băiat în familie, dar trecerea timpului a adus numai fericire și niciun regret. De mai bine de câteva decenii, tanti Maria trăiește în Poiana Stampei, în mijlocul frumuseților Sucevei.

Viața ei este o simfonie aproape perfectă cu natura, o succesiune de detalii pe care le respectă cu strictețe. Și rezultatul este unul demn de admirat. Femeia și-a asigurat practic independența alimentară în întregime prin produsele obținute în propria grădină, urmând principiile agriculturii bio.

Practica agricultura bio
Nu este de mirare că minunile pe care le-a realizat în propria grădină au atras atenția tuturor. Recent, reprezentanții Mânăstirii Bârnova din județul Iași au solicitat ajutorul tantei Maria pentru a-i ghida în planificarea unei culturi bio pe o suprafață de 8 hectare.

Acolo unde Dumnezeu a dăruit pricepere, răbdare și muncă, pământul răspunde cu generozitate. Încă din vara trecută, de când Maria Țăran monitorizează atent suprafața, culturile au cunoscut o creștere impresionantă. Așa mărturisește Paisie Furdui, starețul Mânăstirii Bârnova, un loc unde acum, datorită acestei femei, se cultivă oficial legume bio. Există chiar și un certificat care atestă acest lucru.

“Am rugat-o să vină la noi la mănăstire să înființăm o grădină de legume. Am produs aici câteva legume foarte căutate”, a declarat Paisie Furdui pentru botoșăneanul.ro despre femeia care a transformat grădina lăcașului de cult.

Despre Maria Țăran se vorbește nu doar în Dorna, ci în întreaga țară, mai ales că în timpul liber participă la toate târgurile și festivalurile agricole sau de folclor. Oamenii o cunosc drept femeia care nu a mai mers la piață de două decenii, dar povestea ei merge dincolo de aceasta.

“Nu ar strica să vină oficialii de la Ministerul Agriculturii, cei de la București care nici nu știu ce este o sapă sau o cazma și să mai învețe de la ea, să afle câte ceva”, spun cei care o cunosc pe Maria Țăran, confirmând cu toții abilitățile ei.

Femeia are câteva reguli simple de viață și privește grădina ca pe un dar de la Pronie. Consideră că pământul trebuie ajutat, dar între chimicalele care otrăvesc plantele și îngrășămintele naturale, mereu va opta pentru cele din urmă.

“La mânăstirea Bârnova am fost chemată de părintele stareț să fac o grădină bio. Terenul este alimentat cu mraniță de capră, nu cu concentrat natural. Plantele mă ascultă și aici, la Bârnova”, a declarat femeia.

Maria Țăran are și câteva secrete în privința legumelor. Nu renunță niciodată la soiurile vechi. La cartofi, a păstrat și multiplicat semințele pe care le are din 1962 și care și astăzi sunt foarte productive, iar tuberculii sunt gustoși și sănătoși.

“Mama m-a învățat așa. Ea nu cumpăra nimic, nici măcar ulei. Avea floarea-soarelui, făcea ulei, sfecla o ducea la Bucecea, de unde aducea zahărul. Doar orezul îl cumpăra. Ea m-a învățat să pun murături, să fac zarzavaturi, ciuperci murate, fasole verde murată. Așa mi-am învățat și copiii, pentru că așa este sănătos. Am grădină, livadă, seră și iaz cu pește”, povestește Maria Țăran.

“Dacă ești o bună gospodină, economisești bani și nu cumperi legume, fructe, zarzavaturi. Dar trebuie să muncești. Eu până seara stau în solar, în grădină, vorbesc cu legumele. Exact cum îngrijești un copil, așa ai grijă de o grădină”, continuă femeia.

Tanti Maria a înfrumusețat pământul și a introdus specii de plante care nu erau obișnuite în zona Dornei. Vița de vie, porumbul și grâul au devenit parte din peisaj datorită ei.

“Am făcut un iaz de pește, am pomi, legume, fructe. Dar este nevoie de multă muncă și de suflet. Eu stau în primăvară, când le plantez, și vorbesc cu ele și văd că a doua zi sunt mai mari. Aș muri de inimă rea dacă nu le-aș putea vorbi. De multe ori sunt obosită, dar când știi că cineva te așteaptă să îi dai o lingură de apă, e musai să vii”, adaugă ea, oferind un sfat plin de înțelepciune pentru toți.

 

“Cu o grădină lângă casă, cu muncă și cu multă dragoste pentru plante, ar trebui să trăim fără griji în privința zilei de mâine”, subliniază femeia.

Leave a Comment