Pensiile se vor schimba semnificativ începând cu data de 1 septembrie, odată cu intrarea în vigoare a noii legi. Legea 360/2023, care a fost implementată parțial începând cu 1 ianuarie, a adus schimbări majore în sistemul public de pensii, reglementând doar patru tipuri de pensii. Aceste modificări, menite să asigure sustenabilitatea financiară a sistemului, vor fi implementate treptat, majoritatea începând să fie aplicate din luna septembrie.

Noile categorii de pensii reglementate de această lege sunt pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia de invaliditate și pensia de urmaș. Începând cu 1 septembrie 2024, va exista doar un singur tip de pensie anticipată, spre deosebire de legea actuală care permite două tipuri. Practic, pensia anticipată fără penalizări va fi eliminată.

Pensiile pentru limită de vârstă pot fi solicitate de către persoanele care îndeplinesc condițiile referitoare la vârsta standard de pensionare și la stagiul minim de cotizare la data pensionării. O modificare importantă constă în vârsta standard de pensionare, care va fi de 65 de ani pentru ambele sexe începând cu anul 2035.

Noua lege permite doar un singur tip de pensie anticipată, disponibilă cu cel mult 5 ani înainte de vârsta standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv sau au depășit acest stadiu cu până la 5 ani. Valoarea acestei pensii va fi stabilită prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă în funcție de stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet și de numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.

Pensia de invaliditate va fi acordată persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive și au capacitatea de muncă afectată din cauza unor accidente de muncă, boli profesionale sau alte boli și accidente.

Regulile pentru pensia de urmaș rămân neschimbate, fiind acordată copiilor și soțului supraviețuitor al pensionarilor sau al persoanelor care îndeplineau condițiile pentru obținerea unei pensii.

Aceste modificări radicale reflectă eforturile autorităților de a reforma sistemul de pensii și de a asigura o bază financiară sustenabilă pentru viitor.

Spitalul Sfântul Pantelimon din București se confruntă cu o controversă majoră în urma unui număr alarmant de decese suspecte raportate în secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI). Până în prezent, au fost înregistrate 17 astfel de decese, atrăgând atenția autorităților și generând îngrijorări printre cetățeni. Printre cei care cer clarificări și răspundere se află și Claudia Dinu, fiica unui pacient care a decedat la acest spital. Declarațiile sale au evidențiat aspecte îngrijorătoare și au provocat un protest în fața instituției medicale.

Claudia Dinu, îndurerată de pierderea tatălui său și în căutare de adevăr, a organizat un protest la Spitalul Sfântul Pantelimon, solicitând transparență și clarificări din partea conducerii. Ea a povestit despre experiența familiei sale și despre suspiciunile legate de modul în care tatăl său a fost tratat: “Am venit aici pentru că nu găsim liniștea… Am venit pentru a afla adevărul.” Claudia a descris un scenariu în care tatăl său a fost supus unui tratament necorespunzător și în care familia nu a primit explicații adecvate cu privire la decesul acestuia.

În contextul acestei situații alarmante, Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, s-a deplasat la Spitalul Sfântul Pantelimon pentru a discuta cu echipa Corpului de Control al Ministerului Sănătății și cu conducerea instituției. Rafila a subliniat importanța transparenței și necesitatea unei investigații complete pentru elucidarea cauzelor deceselor suspecte. Ancheta în desfășurare a stârnit interes și îngrijorare în rândul publicului și al profesioniștilor din domeniul medical, care se întreabă dacă standardele de îngrijire și protocoalele medicale au fost respectate.

Într-o declarație oficială, ministrul a subliniat că siguranța și calitatea îngrijirii pacienților, precum și profesionalismul și prestigiul medicilor, reprezintă responsabilități fundamentale. El a evidențiat importanța încrederii reciproce între personalul medical și pacienți pentru asigurarea unui act medical corect și a asigurat că investigația va fi riguroasă și imparțială, în vederea descoperirii adevărului în cazurile de decese suspecte în ATI-ul Spitalului Sfântul Pantelimon.

Această situație alarmantă ridică numeroase întrebări cu privire la sistemul de sănătate din România și la modul în care este asigurată îngrijirea medicală în spitalele publice. Este imperativ ca autoritățile să ofere răspunsuri rapide și să asigure populația că astfel de incidente vor fi investigate în profunzime și sancționate corespunzător, în vederea prevenirii abuzurilor și neglijențelor care pun în pericol viețile pacienților.