Rețetă pentru Chifle Pufoase:

**Ingrediente:**

– 9 g de drojdie uscată
– 240 ml apă
– 1 ou
– 2 lingurițe de zahăr
– 8 g de zahăr vanilat
– coajă de portocală
– 3 linguri de ulei vegetal
– 150 ml de lapte
– 400 g de făină
– 6 g de praf de copt
– ¼ linguriță de sare
– 1 linguriță de unt

**Mod de preparare:**

1. Diluați drojdia uscată în apa fierbinte pentru a crea un fel de aluat.

2. Într-un castron separat, spargeți oul, adăugați zahărul vanilat și zahărul obișnuit, apoi coaja de portocală.

3. Amestecați ingredientele cu oul și adăugați treptat uleiul vegetal.

4. Turnați laptele în amestecul de ouă, apoi adăugați făina amestecată cu praful de copt în porții și puțină sare.

5. Framântați aluatul, adăugând și untul suplimentar.

6. După formare, acoperiți recipientul cu folie și lăsați-l să crească timp de jumătate de oră.

7. Împărțiți aluatul în două părți egale și întindeți straturi rotunde groase.

8. Chiflele plate trebuie împărțite în 8 triunghiuri, asemănătoare cu pizza.

9. Încingeți uleiul vegetal într-o tigaie și puneți triunghiurile de aluat în el.

10. Prăjiți chiflele la foc mediu până se rumenesc frumos.

11. După gătire, se recomandă stropirea chiflelor cu zahăr pudră.

Aceste chifle sunt rapide și nu necesită mult timp de framântare. Poftă bună!

Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroşit, a spus celor de faţă: „De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi”.

În tradiţia populară de la noi, oul roşu de Paşti simbolizează sângele Domnului şi ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a răului, fiind purtător de sănătate, frumuseţe, vigoare şi spor. Ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Cele colorate în negru se fac în amintirea celor care au murit. Ouăle închistrite sunt simbolul Mântuitorului, care a ieşit din mormânt şi a înviat, precum puiul din găoace.

În cultura populară, ziua în care se înroşesc ouăle este joia din săptămâna patimilor, cunoscută şi sub denumirea de Joia Mare. Se spune că ouăle înroşite în această zi, nu se strică tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred că ouăle roşii duse la biserică şi sfinţite, dacă sunt îngropate într-o gospodărie, aceasta este ferită de grindină şi piatră.

La ţărani mai există tradiţia ca, în dimineaţa din duminica Paştelui, să-şi spele faţa cu apă nouă sau apă neîncepută în care pun un ou roşu, având credinţa că astfel vor fi tot anul frumoşi şi sănătoşi ca un ou roşu. După consumarea ouălelor, cojile roşii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel ca pământul va da rod bun.

Ouăle de Paşte, potrivit tradiţiei, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită şi „miercurea Păresimilor”. Exista obiceiul ca de la lăsatul secului şi până în această zi, gospodinele să nu strângă ouăle. Era credinţa că ouăle alese în această zi nu se stricau până la Paşte. Acum se alegeau ouăle pentru mâncarea de Paşti şi ouăle ce urmau să fie înroşite.

Chiar dacă ele erau strânse în această zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Paştelui, însă, niciodată în Vinerea Mare.

Tradiţia populară mai spune că ouăle roşii sunt considerate păzitorii casei şi tocmai de aceea nu trebuie să lipsească. În acelaşi timp, oul simbolizează viaţa eternă, fertilitatea, renaşterea şi norocul. În Antichitate, ouăle erau vopsite în diferite culori şi oferite cu ocazia venirii primăverii, simbolizând astfel revenirea naturii la viaţă, urmată de explozia cromatică specifică.