**De ce a renunțat Călin Georgescu la protecția oferită de SPP?**
Călin Georgescu, fost candidat la Președinția României, a luat o decizie neobișnuită și controversată, refuzând protecția oferită de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), de care ar fi trebuit să beneficieze conform legii. Alegerea sa a fost motivată de lipsa de încredere în instituție, pe care a descris-o drept „o instituție coruptă”, și de dorința de a avea control deplin asupra propriei securități.
### **Declarația lui Călin Georgescu**
Într-o apariție publică luni seară, Călin Georgescu a explicat motivele din spatele acestei decizii:
*”SPP este o instituție coruptă, iar eu nu pot să am încredere într-un sistem care nu respectă interesul poporului român. Prefer să mă bazez pe echipa mea de securitate, formată din oameni în care am încredere deplină.”*
Această decizie reflectă poziția sa critică față de anumite instituții ale statului și dorința de a menține o independență totală.
### **Ce presupune protecția SPP?**
Serviciul de Protecție și Pază este responsabil de asigurarea protecției demnitarilor și familiilor acestora, a reședințelor oficiale și a sediilor de lucru. Acesta colaborează cu alte instituții de siguranță națională, cum ar fi Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații, și își desfășoară activitatea sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Conform reglementărilor, beneficiarii protecției SPP sunt incluși automat pe baza funcției sau statutului lor, dar au dreptul să refuze serviciile, printr-o declarație scrisă. Acest refuz aduce însă responsabilități suplimentare pentru persoana în cauză, inclusiv organizarea propriei securități.
### **Consecințele deciziei**
Refuzul protecției oferite de SPP implică o serie de provocări. Persoana care face această alegere trebuie să își asume integral răspunderea pentru propria siguranță și să investească resurse în organizarea unei echipe private de securitate.
În cazul lui Călin Georgescu, aceasta înseamnă încredințarea siguranței sale unei echipe selectate personal, despre care susține că îi oferă o protecție mai eficientă și mai sigură decât cea a unei instituții publice. Totuși, această decizie îl plasează într-o zonă mai vulnerabilă, în special în contextul expunerii publice și politice ridicate.
### **Controverse și reacții publice**
Decizia lui Georgescu a stârnit controverse și a generat întrebări în spațiul public. Deși unii au apreciat poziția sa fermă împotriva corupției, alții au considerat-o un gest riscant și neînțelept, având în vedere importanța asigurării unui nivel ridicat de protecție.
Analiștii consideră că această alegere subliniază și mai mult stilul său de lider independent, dar ridică semne de întrebare privind riscurile asociate cu respingerea unui serviciu care beneficiază de resurse extinse și expertiză.
### **Un exemplu de independență sau un gest riscant?**
Decizia de a renunța la protecția SPP arată dorința lui Călin Georgescu de a se distanța de structurile pe care le consideră compromise. Alegerea sa poate fi privită fie ca un act de independență și curaj, fie ca o expunere inutilă la riscuri. Rămâne de văzut dacă această abordare va influența pozitiv sau negativ parcursul său public și politic.