Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale, a inițiat un proces împotriva unor instituții importante ale statului român, printre care Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Administrația Prezidențială. Motivul principal este contestarea documentelor desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care au fost prezentate în timpul campaniei electorale și care, în opinia sa, au influențat rezultatul alegerilor.
### **Documentele desecretizate: motivul principal al procesului**
Documentele declasificate de CSAT, la inițiativa Administrației Prezidențiale, includeau detalii despre presupusa finanțare a campaniei lui Călin Georgescu, implicându-l pe Bogdan Peșchir. Conform acestor informații, Peșchir ar fi strâns donații în valoare de un milion de euro prin intermediul platformei TikTok, utilizând 25.000 de conturi create încă din 2016, dar activate doar în timpul campaniei electorale.
Aceste dezvăluiri au generat controverse majore și au fost percepute de Georgescu și de susținătorii săi ca o încercare de a-l discredita public. În răspuns, Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP), organizație care îl susține, a depus o cerere de chemare în judecată pe 6 decembrie 2024, în aceeași zi în care Curtea Constituțională a României a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale.
### **Argumentele lui Călin Georgescu și APALP**
Într-o declarație publică, APALP a subliniat că documentele declasificate au fost prezentate cu „exces de putere” și cu scopul clar de a influența opinia publică și rezultatul alegerilor. Organizația susține că:
– Documentele trebuiau emise și prezentate doar după încheierea alegerilor, pentru a asigura imparțialitatea.
– Există indicii ale unei ingerințe instituționale în libertatea de exprimare și în comunicarea publică, mai ales în mediul online.
– Practicile unor instituții și mass-media în timpul campaniei electorale au fost derapaje care nu au fost analizate obiectiv.
APALP a solicitat instanței verificarea legalității acestor acte și modul în care instituțiile de securitate națională și-au îndeplinit atribuțiile în conformitate cu principiile democratice și apolitice.
### **Procesul în instanță**
Primul termen al procesului va avea loc pe 11 decembrie 2024, la Curtea de Apel București. Acesta marchează o etapă importantă în clarificarea situației privind presupusa implicare a instituțiilor statului în campania electorală.
### **Implicarea și reacțiile publice**
Desecretizarea documentelor de către Administrația Prezidențială a generat o reacție polarizată în rândul opiniei publice. Susținătorii lui Călin Georgescu consideră că aceste acțiuni au fost menite să-i afecteze șansele în alegeri, în timp ce alții susțin că transparența este necesară pentru a asigura corectitudinea procesului electoral.
Cazul subliniază tensiunile din peisajul politic românesc și ridică întrebări despre utilizarea puterii instituțiilor de stat în contexte electorale.
### **Așteptările și implicațiile**
APALP a transmis că subiectul este extrem de sensibil și important pentru democrația românească, exprimându-și încrederea că instanțele vor analiza cazul într-un mod profesionist și cu celeritate. Rezultatul procesului ar putea avea consecințe semnificative asupra modului în care sunt reglementate și gestionate campaniile electorale în România, în special în ceea ce privește transparența și neutralitatea instituțiilor implicate.