România ar putea trece printr-o transformare semnificativă dacă proiectul de regionalizare ar fi aprobat, aducând schimbări majore în structura administrativ-teritorială a țării. Proiectul propune împărțirea în 12 regiuni mari, ceea ce ar redefini harta administrativă actuală prin comasarea județelor și reorganizarea teritoriilor, inclusiv a Capitalei.
O hartă nouă: 12 regiuni administrative
Conform proiectului, județele actuale ar fi desființate, iar teritoriile lor ar fi integrate în regiuni mai mari. De exemplu, regiunea Crișana Maramureș ar include actualele județe Satu Mare, Maramureș și Bihor, în timp ce regiunea Transilvania Nord Vest ar reuni Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj și Mureș. Bucureștiul nu ar mai funcționa ca o unitate administrativă separată, ci ar deveni parte a regiunii Muntenia Sud, alături de Ilfov, Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman.
Eforturi legislative și rezistență politică
Reorganizarea administrativă a fost adusă în discuție de mai multe ori în ultimele decenii, însă fără rezultate concrete. Ultima modificare majoră a structurii teritoriale a României datează de acum 42 de ani. În mai 2023, deputatul Tudor-Vlad Benga a propus reducerea numărului de județe la 12 și comasarea localităților, dar proiectul său a fost respins de Parlament. Recent, PSD a format un grup de lucru pentru elaborarea unei propuneri legislative, cu un termen de șase luni pentru finalizarea proiectului.
Beneficiile reorganizării teritoriale
Reforma are ca obiective principale reducerea costurilor administrative și eficientizarea serviciilor publice. Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, a explicat că reorganizarea ar consolida comunitățile locale și ar îmbunătăți serviciile publice, sprijinind astfel populația. „Reforma va contribui la eficientizarea administrațiilor locale și va reduce cheltuielile administrative, sprijinind în același timp consolidarea serviciilor publice”, a subliniat Romașcanu.
Poziția lui Nicușor Dan: Necesitatea unei abordări fundamentate
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a atras atenția asupra importanței unei analize detaliate înainte de implementarea reformei. El a subliniat că reorganizarea nu ar trebui să fie realizată „în sedii de partid” sau cu scopul exclusiv de a reduce costurile, ci trebuie să se bazeze pe studii riguroase și consultări cu experți.
„Reorganizarea administrativ-teritorială nu se face în sedii de partid și în niciun caz pe genunchi. Este un subiect extrem de serios care se abordează la masă cu specialiști și numai pe baza unor studii fundamentate”, a declarat edilul. El a punctat că deciziile politice trebuie să fie luate doar după obținerea unor date clare despre nevoile regiunilor și despre modul în care acestea pot fi eficientizate.
Analiza factorilor regionali
Nicușor Dan a evidențiat importanța unor studii care să analizeze distanțele față de centrele de dezvoltare, viabilitatea comunelor și disfuncționalitățile dintre marile orașe, precum București sau Cluj, și localitățile din apropiere. Aceste date ar permite o reorganizare care să reflecte realitățile din teren și să contribuie la dezvoltarea uniformă a regiunilor.
„Pe baza acestor studii, putem propune o împărțire administrativ-teritorială care să reflecte realmente nevoile regiunilor și să ducă, în final, la dezvoltarea reală a tuturor zonelor”, a afirmat edilul.
În concluzie, reorganizarea administrativ-teritorială a României este o inițiativă ambițioasă, dar care necesită o planificare riguroasă și o fundamentare solidă pentru a asigura succesul și beneficiile promise.
Mesaj de neutralitate politică
Dorim să vă informăm că platforma noastră este neutră din punct de vedere politic și nu sprijină niciun partid sau ideologie politică. Toate știrile și informațiile publicate sunt preluate din surse externe, având ca scop doar informarea publicului. Ne angajăm să menținem o perspectivă obiectivă și echilibrată în tot conținutul pe care îl distribuim. Vă mulțumim pentru încredere!