Val de concedieri în sectorul bugetar: Guvernul Bolojan pregătește reduceri drastice de personal
Vremuri dificile se anunță pentru o mare parte dintre bugetarii din România. Noua strategie a Guvernului condus de Ilie Bolojan vizează măsuri ferme de reducere a cheltuielilor din sectorul public, cu scopul declarat de a reechilibra bugetul de stat și de a eficientiza aparatul administrativ.
Potrivit planurilor incluse în programul de guvernare, în medie, aproximativ 20% dintre angajații plătiți din fonduri publice ar urma să fie disponibilizați. La nivel național, cifrele sunt îngrijorătoare: în septembrie 2024, România avea peste 1,2 milioane de salariați în instituții publice, ceea ce înseamnă că zeci de mii de persoane ar putea rămâne fără loc de muncă.
Apele Române, vizată de cele mai dure măsuri
Cea mai radicală măsură vizează Administrația Națională „Apele Române”, una dintre cele mai mari companii de stat. Conform planului guvernamental, jumătate dintre angajații instituției ar putea fi concediați, în special de la nivel central. În 2023, „Apele Române” număra peste 8.700 de salariați, dintre care doar 144 desfășurau activități de teren, iar 447 erau angajați ca șoferi. Restructurarea masivă este motivată de dorința Executivului de a eficientiza structura internă și de a reduce costurile operaționale.
În programul de guvernare se menționează clar: „Restructurarea Administrației Naționale Apele Române, inclusiv prin concedierea a 50% din personalul de la nivel central” — o măsură fără precedent care ar urma să pună presiune pe managementul resurselor umane și pe organizarea activităților zilnice.
Reduceri și în alte instituții publice
Nu doar „Apele Române” se află pe lista neagră a concedierilor. Guvernul plănuiește, în medie, o reducere cu 20% a personalului din aproape toate instituțiile centrale. Totuși, nu este clar dacă aceste tăieri vor însemna doar eliminarea posturilor vacante, pensionări anticipate sau disponibilizări efective. Surse guvernamentale spun că detalii suplimentare ar putea fi făcute publice în perioada următoare, după consultări cu sindicatele și cu reprezentanții fiecărei instituții.
În cazul altor structuri, cum ar fi Romatsa sau Registrul Auto Român (RAR), se vorbește despre reforme structurale, fără însă a fi prezentate, deocamdată, planuri concrete. La Romsilva, spre exemplu, se are în vedere reducerea numărului direcțiilor silvice, ca parte a unui proces mai amplu de reorganizare.
Scopul măsurilor: un stat mai eficient sau o povară socială?
Potrivit premierului Ilie Bolojan, aceste măsuri drastice ar trebui să ducă la o administrație mai suplă și mai eficientă, cu mai puține cheltuieli inutile și mai multă transparență în gestionarea banilor publici. Totuși, rămâne de văzut dacă impactul social va putea fi gestionat cu măsuri compensatorii concrete.
Sindicatele avertizează deja că astfel de disponibilizări masive pot genera un val de nemulțumiri, proteste și acțiuni în instanță, mai ales dacă nu vor exista soluții reale pentru reangajarea sau reconversia profesională a celor afectați.
Cu toate acestea, Executivul pare hotărât să ducă la capăt acest plan de restructurare. Rămâne de văzut cum se va concretiza pe teren, ce sprijin vor primi cei disponibilizați și cum va reuși statul să își îndeplinească obiectivele bugetare fără să creeze o nouă criză socială.