Constantin Tănase – actorul legendar pe care România l-a pierdut, dar nu îl va uita niciodată
Pe 5 iulie 1880, la Vaslui, se năștea Constantin Tănase, cel care avea să devină o figură emblematică a scenei românești. Fiul lui Ion Tănase, laborant la o farmacie, și al Elenei, o femeie simplă și dedicată gospodăriei, micul Constantin a descoperit încă din copilărie bucuria teatrului, o pasiune care avea să-i contureze întreaga viață.
Primele lui „scandale” teatrale, cum le numea cu umor, aveau loc chiar în beciul casei părintești, unde, împreună cu o mână de prieteni, organiza mici spectacole de amatori. Au urmat apoi reprezentațiile improvizate în hambar, unde puneau în scenă fragmente din „Meșterul Manole”, „Căpitanul Valter Mărăcineanu” sau „Constantin Brâncoveanu”.
Tânărul visător avea să se mute la Brăila, unde l-a întâlnit pe scriitorul și învățătorul Ion Adam. La doar 18 ani, Tănase a devenit învățător într-un sat din Rahova, ocupând temporar postul prietenului său. Însă firea sa nonconformistă și spiritul liber l-au adus repede în conflict cu autoritățile școlare. Locul lui era, fără îndoială, pe scenă.
În 1919, a pus bazele celebrei trupe de teatru Cărăbuș, la București, un adevărat nucleu al teatrului de revistă și cabaret românesc. Datorită lui, revista a prins contur, iar umorul său inconfundabil a devenit emblematic pentru Bucureștiul interbelic. Tradiția pe care a fondat-o dăinuie și astăzi, prin Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, care funcționează în clădirea de pe Calea Victoriei, chiar acolo unde se afla cândva trupa Cărăbuș.
Pentru contribuțiile sale extraordinare la cultura românească, Constantin Tănase a fost decorat pe 28 ianuarie 1942 cu Ordinul „Coroana României” în grad de Comandor — o recunoaștere binemeritată pentru talentul și curajul său.
Din păcate, dispariția sa a fost învăluită de mister și de povești tulburătoare. Pe 29 august 1945, la doar câteva luni după încheierea războiului, Constantin Tănase s-a stins din viață la București. Conform unei legende urbane, umorul său necruțător ar fi deranjat Armata Roșie, care se instalase în România. Actorul îndrăznea să ironizeze, în spectacolele sale, comportamentul soldaților ruși care obișnuiau să confiște ceasurile oamenilor, repetând celebrul „Davai ceas!” — o replică ce, se spune, i-ar fi fost fatală.
Astăzi, la mai bine de un secol de la nașterea sa, Constantin Tănase rămâne o legendă vie. Prin glumele sale, prin spiritul său ascuțit și prin moștenirea culturală lăsată românilor, Tănase continuă să inspire generații întregi de artiști. Un simbol al satirei inteligente, o voce a adevărului rostit cu haz — o emblemă a României care nu va fi niciodată uitată.