Tanczos Barna explică când ar putea crește salariile și pensiile: „Dacă reechilibrăm bugetul, indexarea devine posibilă în a doua jumătate a anului viitor”
Vicepremierul Tanczos Barna a vorbit marți seară despre momentul în care românii ar putea vedea din nou majorări la salarii și pensii, după o perioadă în care acestea au fost înghețate din cauza măsurilor de austeritate impuse pentru stabilizarea bugetului de stat.
Potrivit lui Barna, înghețarea și neindexarea veniturilor este doar o măsură temporară, spre deosebire de eliminarea anumitor sporuri bugetare, care va rămâne definitivă. „Eliminarea sporurilor este o măsură definitivă, dar înghețarea salariilor și pensiilor este doar temporară. Dacă reușim să reașezăm echilibrul fiscal-bugetar, văd posibilă o indexare undeva în a doua parte a anului viitor, însă România are nevoie de cel puțin un an ca să pună economia pe baze sănătoase”, a precizat vicepremierul la Antena 3.
Barna a subliniat că întregul pachet de măsuri este vital pentru ca economia să se bazeze mai puțin pe consum și mai mult pe producția internă. „Acest pachet este fundația unei creșteri economice sustenabile pentru următorii zece ani. Până acum, creșterea s-a bazat mult prea mult pe consum, iar producția internă nu a ținut pasul, diferența fiind acoperită din importuri. Este esențial să creștem capacitatea de producție, să dezvoltăm exporturile și să reducem dezechilibrul comercial”, a explicat Barna.
Vicepremierul a detaliat și contextul extern care a impus un calendar strict al reformelor. El a arătat că presiunile au venit direct de la Bruxelles, Comisia Europeană solicitând măsuri clare pentru redresarea bugetară, avertizând că, în lipsa acestora, România ar fi riscat suspendarea fondurilor europene. „Presiunea pe calendar a venit clar din partea Comisiei Europene. Ni s-a transmis un calendar concret și un avertisment: ori demonstrăm că ne reașezăm pe un drum corect, ori pierdem o sursă vitală de finanțare. Răbdarea Bruxelles-ului se cam terminase. Pachetul prezentat este mult mai mare ca impact bugetar decât sumele care se vor economisi din tăieri de la companiile de stat sau de la alți angajați ai statului. Obiectivul a fost să reducem privilegiile și să arătăm un efort real de reformă”, a adăugat Barna.
El a precizat că decizia de a include măsuri precum majorarea TVA-ului nu a fost una ușoară, dar fără o reașezare completă a echilibrului fiscal, România risca să rămână fără sprijin european. „La final, totul a fost un calcul de responsabilitate: fie acceptăm recomandările, fie ne asumăm pierderea fondurilor europene. Am fost foarte aproape de declanșarea procedurii de suspendare a fondurilor. Nu-i spun un ‘to do list’, dar Comisia ne-a lăsat să alegem: ori facem reforme reale, ori suportăm consecințele”, a mai spus vicepremierul.