Sebastian Burduja, despre facturile la energie după eliminarea plafonării: cum poți plăti mai puțin și ce soluții propune fostul ministru
Ridicarea plafonării prețurilor la energie aduce noi provocări pentru consumatorii casnici, dar și oportunități de economisire, susține fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care a condus ministerul timp de doi ani, până în iunie 2025, și este în prezent deputat PNL. Acesta a oferit o serie de recomandări utile pentru reducerea costurilor și a explicat implicațiile schimbărilor recente din piața energetică.
Cum poți plăti mai puțin la energie
Burduja le recomandă consumatorilor să analizeze ofertele de pe piața liberă, întrucât diferențele de tarif pot fi semnificative. Un simplu exercițiu online, care durează doar câteva minute, poate genera economii importante anuale. Factorul-cheie în alegerea furnizorului este prețul per kWh, care devine esențial în lipsa plafonării.
„Cel mai important lucru pe care îl poate face orice român este să compare ofertele și să o aleagă pe cea mai bună. Diferențele între furnizori pot însemna economii semnificative. E vorba de doar 10 minute pe internet”, a explicat Burduja pentru Fanatik.
Pentru cei care dețin contor inteligent, există și oferte dinamice care țin cont de ora din zi în care se consumă energia. Astfel, consumul în timpul zilei, când energia regenerabilă este mai abundentă, poate fi considerabil mai ieftin decât seara.
Recomandări pentru consumatorii cu facturi mari
Pentru gospodăriile cu un consum lunar de peste 300 kWh, Burduja recomandă schimbarea furnizorului. După 1 iulie 2025, unele oferte din piață pot scădea prețul la circa 1 leu/kWh, ceea ce înseamnă o reducere de până la 30% a facturii.
De ce prelungirea plafonării ar fi fost riscantă
Burduja susține că menținerea schemei de plafonare ar fi dus la un colaps al sistemului, din cauza datoriilor uriașe acumulate de furnizori. El afirmă că suma restantă a ajuns la aproape un miliard de euro, iar în cazul în care un furnizor important ar intra în incapacitate de plată, milioane de clienți ar fi fost transferați automat către furnizori de ultimă instanță, la prețuri mult mai mari.
„Bugetul de stat a încasat mai mult decât a cheltuit din această schemă, însă banii nu au fost folosiți integral pentru a acoperi datoriile. În caz de faliment, un furnizor important ar fi fost înlocuit de altul care nu avea energie cumpărată și ar fi plătit scump. Asta însemna facturi și mai mari pentru oameni”, a avertizat fostul ministru.
România nu este, de fapt, un mare producător de energie
Contrar percepției generale, România nu are un surplus de producție energetică, a explicat Burduja. Între 2009 și 2022, au fost închise peste 7.000 MW din capacitățile de producție, în special termocentrale pe cărbune și gaz. Astfel, în orele de vârf, țara este dependentă de importuri scumpe, mai ales seara, când cererea crește și energia regenerabilă scade.
„Este un mit că România este mare producător de energie. În realitate, în orele de seară, importăm energie la prețuri foarte mari, ca și alte state est-europene. Iar lipsa interconexiunilor între Est și Vest face ca prețurile din Est să rămână ridicate”, a spus Burduja.
Ce soluții propune. Investițiile în capacități noi de producție
Sebastian Burduja afirmă că singura soluție sustenabilă pe termen lung este creșterea producției naționale. În perioada mandatului său, în 2024 s-au pus în funcțiune 1.251 MW, cât în ultimii 8 ani la un loc. Pentru 2025, se estimează încă 2.500 MW noi, iar investițiile atrase în sector în ultimii doi ani depășesc 14 miliarde de euro.
„Am reușit să atragem bani pentru proiecte care vizează grupuri noi de producție, baterii de stocare, modernizarea rețelei. Asta va aduce stabilitate și prețuri mai mici în viitor”, a declarat el.
Situația gazelor naturale: plafonarea continuă până în 2026
În ceea ce privește gazele naturale, plafonarea va fi menținută până la 1 aprilie 2026, pentru a proteja consumatorii în sezonul rece. Burduja consideră că România poate trece iarna fără probleme, chiar dacă există o procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană.
Mai mult, începând cu 2027, odată cu punerea în funcțiune a exploatării Neptun Deep, producția de gaze din Marea Neagră se va dubla, ceea ce va avea un efect benefic asupra prețurilor din piață.
Modelul european: subvenții doar pentru consumatorii vulnerabili
În încheiere, Burduja atrage atenția că România trebuie să-și alinieze politicile la modelul european, unde ajutoarele sunt acordate doar consumatorilor vulnerabili, nu întregii populații. În prezent, și persoane cu venituri mari beneficiază de prețuri subvenționate, ceea ce nu este sustenabil pe termen lung.
„E nevoie de o reformă în profunzime a sistemului de sprijin, astfel încât ajutorul să ajungă doar acolo unde este cu adevărat nevoie”, a concluzionat fostul ministru.
Renunțarea la plafonare aduce facturi mai mari, dar și posibilitatea reală de a economisi, prin alegerea inteligentă a furnizorului, optimizarea consumului și modernizarea sistemului energetic. România are nevoie de investiții consistente pentru a deveni competitivă energetic și pentru a proteja consumatorii în mod sustenabil.