Salarii de lux pentru posturi modeste în Parlament: cât câștigă un operator Xerox în Camera Deputaților, cu doar studii medii
În timp ce milioane de români se străduiesc să-și gestioneze cheltuielile de la o lună la alta, în Palatul Parlamentului chiar și cele mai simple funcții sunt remunerate regește. Un exemplu grăitor este cel al operatorului Xerox, angajat care se ocupă de multiplicarea documentelor, utilizarea imprimantelor și înlocuirea tonerului – sarcini care nu necesită studii superioare, ci doar studii medii.
Potrivit unui document oficial publicat pe site-ul Camerei Deputaților, această poziție este remunerată cu 5.130 de lei brut lunar, o sumă considerabilă raportat la cerințele postului și la salariile medii din mediul privat pentru activități similare.
Funcții fără studii superioare, salarii peste așteptări
Iar operatorul Xerox nu este un caz singular. Grila de salarizare din 31 martie 2024 scoate la iveală o serie de posturi administrative sau tehnice din Camera Deputaților, care, deși nu implică responsabilități decizionale sau expunere publică, sunt plătite generos:
- Liftierul instituției – responsabil cu operarea liftului pentru deputați și vizitatori – este remunerat cu un salariu brut de 5.792 de lei. Funcția necesită doar prezență fizică și capacitatea de a apăsa câteva butoane.
- Tapițerul, care recondiționează mobilierul din birourile Parlamentului, beneficiază de același venit: 5.792 de lei brut lunar. Pentru acest post este suficient un liceu cu profil profesional.
- Spălătorul auto din cadrul parcului auto al instituției, însărcinat cu curățarea mașinilor, figurează cu același salariu brut: 5.792 de lei pe lună, deși o activitate similară în sectorul privat este plătită de până la patru ori mai puțin.
Fără decizii, fără stres, dar cu lefuri consistente
Aceste posturi au în comun lipsa cerințelor academice, a presiunii profesionale și a performanței măsurabile. Ele se regăsesc în cadrul serviciilor tehnice, administrative și de protocol ale Camerei Deputaților, și multe dintre ele sunt menținute în schema de personal de ani buni, în ciuda contextului actual, în care digitalizarea și eficientizarea instituțională sunt obiective declarate ale statului.
Într-o perioadă în care autoritățile cer populației austeritate și reducerea cheltuielilor, aceste exemple de remunerații disproporționate pentru funcții de execuție fără responsabilitate majoră ridică semne de întrebare cu privire la modul în care se cheltuiesc fondurile publice în administrația centrală.
Astfel, Parlamentul României rămâne o oază a salariilor consistente, chiar și pentru cei care, în termeni simpli, doar imprimă hârtii sau apasă butoane – un contrast puternic cu realitatea economică a celor care lucrează în mediul privat sau câștigă salariul minim.