Cercetătorii avertizează: faliile precum San Andreas ar putea genera cutremure mult mai puternice decât se credea. Studiul bazat pe seismul devastator din Myanmar ridică semne de întrebare pentru California
Un studiu recent schimbă modul în care oamenii de știință privesc pericolul cutremurelor de mare magnitudine. Analiza făcută după cutremurul din Myanmar din luna martie, care a ucis peste 5.000 de persoane, sugerează că faliile de tipul San Andreas nu urmează neapărat tiparele istorice și ar putea provoca rupturi de dimensiuni mult mai mari decât s-a anticipat până acum.
Concluziile experților arată că următorul seism major din California ar putea depăși scenariile stabilite anterior și ar putea fi chiar cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată.
Cutremurul din Myanmar, un caz atipic
Seismul care a lovit Myanmar a luat prin surprindere comunitatea științifică. Geologii se așteptau ca Falia Sagaing, considerată blocată încă din 1839, să producă o ruptură de aproximativ 300 km. În realitate însă, ruptura s-a extins pe peste 500 km, cu mult peste estimările inițiale, provocând distrugeri masive și pierderi de vieți omenești.
Acest comportament neașteptat al faliei a demonstrat că seismele nu sunt simple repetări ale evenimentelor anterioare și că viitoarele cutremure pot depăși mult nivelurile prognozate.
Lecția pentru California
Cercetătorii avertizează că aceeași situație se poate repeta și în cazul Faliei San Andreas, una dintre cele mai periculoase din lume. Aceasta se întinde pe aproximativ 1.200 de kilometri, de la sudul Californiei, în zona Salton Sea, până în nord, în largul coastei Mendocino.
Un precedent cutremurător a avut loc în 1906, când partea nordică a faliei a cedat, generând un seism cu magnitudinea de 7,9, care a ucis peste 3.000 de oameni la San Francisco.
Potrivit estimărilor U.S. Geological Survey (USGS), secțiunea sudică, aflată în apropiere de Los Angeles, are o probabilitate de 60% să fie lovită de un cutremur cu magnitudinea de cel puțin 6,7 în următorii 30 de ani. Noul studiu sugerează însă că magnitudinea ar putea fi chiar mult mai mare, depășind limitele luate în calcul până acum.
Cum au descoperit cercetătorii aceste date
Pentru a înțelege mai bine cutremurul din Myanmar, specialiștii au folosit o metodă inovatoare: corelarea imaginilor satelitare înainte și după seism. Rezultatele au arătat că partea estică a faliei s-a deplasat spre sud cu aproape 3 metri față de partea vestică, o mișcare mult mai amplă decât arătau modelele clasice.
„Viitoarele cutremure pot fi foarte diferite de cele din trecut și pot elibera energii mult mai mari”, a explicat Jean-Philippe Avouac, profesor de geologie la Caltech.
Prima autoare a studiului, Solène Antoine, a subliniat că metoda folosită le-a permis să observe detalii imposibil de surprins prin alte tehnici. „Acest cutremur a fost un caz ideal pentru a demonstra că predicțiile bazate doar pe istoric nu sunt suficiente”, a spus ea.
Concluzia cercetătorilor este clară: omenirea ar putea asista, în viitorul apropiat, la cutremure de o magnitudine fără precedent, mai ales în regiuni cu falii complexe precum San Andreas.