Dreptul la propria imagine: adolescenții își pot apăra intimitatea și împotriva propriilor părinți
Dreptul la imagine nu se aplică doar adulților, ci și copiilor. Începând cu vârsta de 14 ani, adolescenții sunt considerați suficient de maturi pentru a lua decizii în privința propriei imagini. Asta înseamnă că părinții nu mai pot posta fotografii cu ei pe rețelele de socializare fără consimțământul explicit al copilului.
Reguli stricte în Germania și Austria
În Germania și Austria, legislația recunoaște adolescenților dreptul de a decide cum și dacă apar în mediul online. Astfel, părinții care publică fotografii fără permisiunea copiilor lor riscă probleme legale.
Adolescenții pot solicita:
- ștergerea imaginilor postate fără acordul lor;
- intentarea unei acțiuni în justiție;
- despăgubiri financiare.
În cazurile cele mai grave, părinții pot fi chiar sancționați de autorități.
Franța – sancțiuni financiare uriașe pentru părinți
În februarie 2024, Franța a făcut un pas decisiv prin adoptarea Legii nr. 2024-120, care integrează drepturile copiilor la imagine direct în Codul civil, ca parte a autorității părintești.
Această modificare vine pe fondul fenomenului cunoscut sub denumirea de „sharenting” – practica părinților de a posta masiv fotografii cu copiii lor pe rețelele sociale. Deși la prima vedere pare un gest inofensiv, autoritățile franceze avertizează că acest comportament poate afecta grav intimitatea și viața privată a minorilor pe termen lung.
Legea prevede amenzi de până la 45.000 de euro pentru părinții care încalcă aceste reguli.
Situația în Marea Britanie
În Regatul Unit, problema este la fel de prezentă. Un sondaj arată că, în medie, până la vârsta de cinci ani, un copil are deja peste 1.498 de fotografii publicate online de către părinți.
Deși legea britanică nu cere întotdeauna consimțământ explicit – mai ales în cazul copiilor foarte mici –, fotografiile copiilor sunt considerate date personale, ceea ce obligă părinții să respecte normele privind protecția datelor.
Așadar, părinții trebuie să țină cont de:
- interesul superior al copilului;
- riscurile de confidențialitate;
- posibilitatea exploatării imaginilor.
Astfel, chiar dacă nu există sancțiuni la fel de dure ca în Franța, părinții britanici sunt avertizați că partajarea excesivă a imaginilor poate atrage consecințe legale sau sociale.
Europa tratează din ce în ce mai serios dreptul copiilor la propria imagine. De la interdicții clare în Germania și Austria, la amenzi de zeci de mii de euro în Franța și până la reglementări bazate pe protecția datelor în Marea Britanie, mesajul este unul singur: adolescenții au dreptul să își decidă singuri expunerea publică.
Pentru părinți, aceasta este o schimbare de mentalitate: de la dorința de a împărtăși fiecare moment din viața copilului, la responsabilitatea de a-i proteja imaginea și intimitatea.