Românii care dețin case construite înainte de 1990 sau care au cumpărat locuințe în baza legii din 1995 pot solicita constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent locuinței, în cazul în care acesta nu este încă intabulat pe numele lor. Noua procedură oferă posibilitatea obținerii titlului de proprietate pentru terenul pe care se află casa, un pas important pentru stabilirea clară a dreptului de proprietate și pentru evitarea litigiilor juridice.
Cine poate solicita constituirea dreptului de proprietate
Conform legislației în vigoare, pot depune cerere pentru dobândirea terenului aferent locuinței următoarele categorii de persoane:
- proprietarii de case de locuit construite înainte de 1 ianuarie 1990, indiferent dacă acestea au fost ridicate de stat, de cooperative sau în regim privat;
- persoanele care au cumpărat locuințe în baza Legii nr. 112/1995 (privind vânzarea locuințelor construite din fondul de stat);
- moștenitorii legali ai persoanelor menționate anterior, dacă aceștia dețin dreptul de proprietate asupra construcțiilor.
Acești proprietari pot cere constituirea dreptului de proprietate asupra terenului pe care se află casa și asupra curții, printr-o procedură administrativă care se desfășoară la primăria localității unde este situat imobilul.
Cum se depune cererea
Procedura este relativ simplă și nu implică costuri mari. Proprietarii trebuie să depună la primărie o „cerere de constituire a dreptului de proprietate privată”, care va fi analizată de autoritățile locale.
Cererea trebuie însoțită de mai multe documente justificative, printre care:
- acte de identitate ale solicitantului;
- documente care atestă dreptul de proprietate asupra construcției (contract de vânzare-cumpărare, proces-verbal de predare, certificat de moștenitor etc.);
- înscrierea imobilului în registrele agricole sau cadastrale;
- dovada că imobilul este înregistrat în evidențele fiscale și că impozitele sunt plătite la zi;
- declarații sau documente care confirmă că solicitantul deține efectiv terenul aferent locuinței.
După depunerea documentelor, primăria verifică situația juridică a terenului și transmite o propunere către prefectură. În urma verificărilor, prefectul emite ordinul de atribuire a dreptului de proprietate, document care reprezintă temeiul legal pentru intabularea terenului în Cartea Funciară.
Textul legii precizează clar:
„Cetățenii pot solicita la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în raza cărora se află situat terenul, atribuirea în proprietate a terenurilor deţinute. Atribuirea se face prin emiterea ordinului prefectului, la propunerea primăriilor, după verificarea situaţiei juridice a terenurilor, în condiţiile prezentei legi.”
Scopul noii reglementări
Această prevedere legislativă vine în sprijinul proprietarilor de case care, deși dețin construcțiile, nu au acte pe terenul de sub ele. Situația este frecvent întâlnită în România, mai ales în mediul rural, unde locuințele au fost construite înainte de 1990 pe terenuri care nu au fost niciodată intabulate individual.
Legea permite acestor proprietari să obțină un titlu de proprietate complet, care să includă atât casa, cât și terenul aferent gospodăriei, oferindu-le astfel dreptul de a vinde, moșteni sau ipoteca terenul în mod legal.
Cum poți deveni proprietar dacă nu ai acte pe teren
Există și situații în care o persoană deține în fapt un teren, dar nu are acte care să-i ateste proprietatea. În astfel de cazuri, legea oferă posibilitatea de a dobândi terenul printr-un mecanism juridic numit uzucapiune — adică obținerea dreptului de proprietate prin posesie îndelungată și neîntreruptă.
Pentru ca posesia să se transforme într-un drept de proprietate, este nevoie ca:
- persoana să dețină terenul în mod continuu și public, comportându-se ca un proprietar;
- să fie înscrisă în evidențele fiscale și să plătească impozitele aferente;
- să poată prezenta un proces-verbal de bună vecinătate, semnat de vecinii direcți, care confirmă stăpânirea terenului;
- să demonstreze lipsa opoziției din partea altor persoane care ar putea revendica dreptul de proprietate.
Totuși, aceste dovezi nu sunt suficiente pentru recunoașterea automată a dreptului de proprietate. Pentru finalizarea procedurii, este necesar un demers juridic, realizat cu ajutorul unui avocat specializat în uzucapiune.
Procedura presupune deschiderea unui proces în instanță, la care participă și doi martori care confirmă că solicitantul a folosit terenul în mod neîntrerupt și de bună-credință.
Cât timp trebuie deținut terenul pentru a deveni proprietar
Durata posesiei necesare pentru a dobândi terenul prin uzucapiune variază în funcție de situație:
- 5 ani, dacă există un titlu de proprietate nevalabil;
- 10 ani, dacă posesia este de bună-credință și publică;
- 20 – 30 de ani, în cazul unei posesii simple, fără acte, dar neîntrerupte.
După pronunțarea hotărârii judecătorești definitive, persoana poate solicita înscrierea dreptului de proprietate în Cartea Funciară, devenind astfel proprietar cu acte în regulă.
Concluzie
Noua lege simplifică procesul de obținere a titlului de proprietate pentru terenurile aferente locuințelor, oferind o cale legală și clară pentru românii care trăiesc de ani buni pe terenuri neintabulate. În același timp, instituția uzucapiunii rămâne o soluție juridică pentru cei care nu dețin acte, dar pot dovedi o posesie îndelungată, publică și necontestată.
Prin aceste măsuri, statul încearcă să rezolve o problemă veche, care afectează sute de mii de gospodării din România, și să ofere cetățenilor siguranță juridică asupra proprietăților pe care le-au moștenit, construit sau administrat de-a lungul anilor.