Corneliu Botgros, mărturisiri emoționante despre perioada în care fiul său a fost internat: „Am plâns amândoi. Mi-a spus doar atât: să nu lipsesc o zi.”
Pentru Corneliu Botgros, maestrul orchestrei „Lăutarii din Chișinău”, perioada în care fiul său, Cristian Botgros, a fost internat în spital a fost una dintre cele mai grele încercări din viață. Artistul, cunoscut pentru cariera sa remarcabilă și pentru devotamentul față de scenă, a ales atunci să lase în urmă orice angajament profesional și să fie zi de zi alături de copilul său.
Corneliu Botgros și-a pus cariera pe pauză pentru a-i fi alături fiului
Când Cristian a fost internat în stare gravă, tatăl său nu a ezitat nicio clipă: a amânat toate concertele, evenimentele și turneele, alegând să stea lângă el în fiecare zi. Pentru maestru, scena a trecut pe plan secund, iar singura sa prioritate a devenit sănătatea fiului.
„El a revenit acasă la domiciliu, el stă cu mine, a stat mereu cu mine. Are camera lui, are tot ce îi trebuie. Dorința lui a fost să vină acasă, iar asta s-a întâmplat. Am amânat multe evenimente, nunți, spectacole, am decis să rămân aici, să fac două vizite pe zi, atât era permis. Zece minute, dar noi am stat și mai mult… Bine că nu ne-au dat afară medicii. Așa am simțit să fac, să fiu alături de el, mai ales că îmi spunea mereu: «Tată, să nu lipsesc o zi!»”, a povestit, cu vocea tremurândă, Corneliu Botgros.
Artistul a mers zilnic la spital, uneori chiar de două ori pe zi, dorind să-i ofere fiului puterea de a lupta. Momentele petrecute lângă patul de spital l-au marcat profund, iar cuvintele lui Cristian, rostite cu lacrimi în ochi, i-au rămas adânc întipărite în suflet.
„Când l-am văzut zâmbind prima dată după zile întregi de teamă, am simțit că Dumnezeu ne-a ascultat. Medici au fost acolo, când și-a revenit, dar apoi am intrat și noi. Eu am plâns cu lacrimi de fericire, a plâns și el, au plâns și mama și bunicul lui. A fost un moment pe care nu-l voi uita niciodată”, a spus Corneliu Botgros.
Pentru marele artist, acele clipe au fost o lecție despre fragilitatea vieții și despre dragostea necondiționată dintre părinte și copil.
„Mi-a spus doar să vin zilnic. Atât și-a dorit.”
În tot acest timp, Corneliu Botgros a trăit între speranță și durere. A stat ore întregi în fața spitalului, rugându-se pentru ca fiul său să treacă peste încercare. „Nimic nu te pregătește pentru momentul în care copilul tău suferă și tu nu poți face nimic. Doar să fii acolo, să-l ții de mână și să-i spui că totul va fi bine”, a mărturisit artistul.
Cristian i-a cerut un singur lucru tatălui său – să nu lipsească o zi. Iar maestrul s-a ținut de cuvânt. Nu a lipsit nicio vizită, nici măcar atunci când medicii limitau accesul.
„Să-i aud vocea, să-l văd respirând, asta era tot ce-mi doream. Cuvintele lui mi-au rămas în minte: «Să nu mă lași singur, tată!» Și nu l-am lăsat. Nu l-aș fi putut lăsa niciodată”, a spus, emoționat, Corneliu Botgros.
Despre ura și atacurile din mediul online: „L-am pregătit moral pe Cristi, trebuie să-și asume”
Pe lângă momentele grele trăite în spital, familia Botgros s-a confruntat și cu un val de comentarii negative pe rețelele sociale. Deși Corneliu Botgros este obișnuit cu expunerea publică, reacțiile dure din mediul online l-au afectat atunci când fiul său a început să le citească.
„Eu sunt obișnuit cu comentariile mai puțin plăcute, nu le dau importanță. Dar m-a durut când am văzut că și Cristi le citea și suferea din cauza lor. Am fost supărat, dar l-am pregătit moral: i-am spus că, fiind o persoană publică, trebuie să-și asume. Așa e viața în lumina reflectoarelor. Se pot întâmpla lucruri urâte, dar trebuie să trecem peste ele cu demnitate”, a spus maestrul.
Corneliu Botgros consideră că publicul uită uneori că, dincolo de imaginea de pe scenă, artiștii sunt oameni care trăiesc, simt și suferă. „Eu am învățat să nu mai răspund la răutate. Dar mi-a fost greu când a fost vorba despre copilul meu. Lumea trebuie să înțeleagă că în spatele fiecărui nume de artist există un om, o familie, o inimă care bate și care doare”, a adăugat el.
O lecție de viață și de iubire părintească
Perioada de boală a lui Cristian Botgros a fost pentru tatăl său o lecție de răbdare, credință și dragoste necondiționată. Maestrul spune că a înțeles, mai mult ca oricând, cât de important este timpul petrecut cu cei dragi și că nicio scenă sau succes nu poate egala liniștea sufletului atunci când familia este împreună.
„Când treci printr-o asemenea încercare, tot ce contează e viața. Restul – concerte, aplauze, bani – nu mai înseamnă nimic. Am fost doar un tată care a vrut să-și salveze fiul și să-i fie alături. Și asta am făcut”, a spus Corneliu Botgros cu emoție.
Astăzi, Cristian se recuperează, iar tatăl său este recunoscător pentru fiecare zi pe care o pot petrece împreună. „Îi mulțumesc lui Dumnezeu că este acasă, că zâmbește și că pot să-l aud din nou cântând. Nimic nu e mai frumos decât asta.”