Anul 2026 se conturează ca unul dintre cei mai dificili pentru sectorul public, după ce Guvernul a decis declanșarea unei reforme administrative fără precedent în ultimii zece ani. Din 1 ianuarie, toate instituțiile din administrația locală și centrală vor fi obligate să reducă personalul, astfel încât minimum 10% dintre posturile existente să fie eliminate. Impactul este uriaș: aproximativ 13.000 de angajați din primării riscă să-și piardă locul de muncă, iar peste 2.400 de administrații locale care nu se pot autofinanța vor fi nevoite să aplice tăieri salariale considerabile.
Reduceri masive de personal în administrație
Primăriile din întreaga țară au termen până la începutul anului viitor pentru a-și restructura organigramele. Deși legea permite eliminarea a cel mult 20% din posturile ocupate, reducerea totală a personalului — incluzând și posturile vacante — poate ajunge la 30%. Procesul de disponibilizare este unul complex și poate dura între 60 și 120 de zile. În această perioadă, autoritățile locale trebuie să elaboreze criterii clare și corecte de selecție: cine rămâne, cine pleacă și pe ce bază.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că administrațiile care nu pot face concedieri imediate au la dispoziție o soluție temporară: reducerea cheltuielilor de personal cu 10% pe parcursul anului 2026. Această măsură este însă provizorie. Din 2027, toate primăriile vor fi obligate să atingă pragul de 30% reducere prevăzut de reformă, indiferent de dificultățile locale.
Edilii recunosc că situația este extrem de complicată. La Lugoj, administrația estimează că aproximativ 25 de angajați vor fi concediați, însă primarul afirmă că stabilirea unor criterii obiective este aproape imposibilă. Vechimea, evaluările profesionale ori nivelul salariilor sunt considerate repere insuficiente și pot genera tensiuni. În orașe precum Brașovul, unde există servicii publice speciale – Salvamont, instituții culturale sau structuri unice – personalul minim necesar face ca deciziile să fie și mai dificile.
Grile de salarizare schimbate radical
Cele 2.400 de primării care nu pot susține din venituri proprii fondul de salarii vor trece printr-o reformă suplimentară: rescrierea grilelor salariale în termen de 60 de zile de la aplicarea reformei. Salariile nu vor mai putea fi stabilite liber de consiliile locale, ci vor intra în încadrări stricte, pe grade și trepte profesionale, astfel încât administrațiile să nu depășească bugetele proprii. Practic, autonomia locală privind salarizarea dispare, iar uniformizarea devine obligatorie.
Nici ministerele nu scapă de reorganizare. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat că vor dispărea toate posturile ocupate în mod formal, fără prezență reală la birou, iar funcțiile unice vor putea fi ocupate doar prin concurs. Ministerul Energiei a implementat deja reformele, reducând numărul posturilor ocupate cu 13%.
Efectele financiare ale reformei
Guvernul estimează că această restructurare amplă ar putea genera economii de aproximativ 4,5 miliarde de lei la bugetul de stat. Totuși, experții fiscali atrag atenția că România are nevoie de o ajustare bugetară mult mai mare — în jur de 11% din PIB — în următorii șase ani pentru a stabiliza deficitul. În acest context, măsurile actuale reprezintă doar începutul unui proces lung și dificil.
Reforma urmează să fie finalizată în zilele următoare și trimisă Parlamentului pentru asumare. În paralel, premierul a anunțat și desființarea a 50 de companii de stat care înregistrează pierderi, printre care și Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă, semn că restructurările se extind și dincolo de administrația publică.
Schimbările care se pregătesc marchează una dintre cele mai ample reconfigurări economice și instituționale ale ultimilor ani, cu consecințe majore asupra pieței muncii și funcționării statului.