Sistemul public de pensii din România intră într-o nouă fază de aplicare începând cu anul 2026, odată cu implementarea unor prevederi-cheie din noua lege a pensiilor, aflată în vigoare din 1 septembrie 2024. Schimbările sunt parte a unei reforme ample, cu efecte etapizate până în anul 2035, și urmăresc atât armonizarea regulilor de pensionare între femei și bărbați, cât și o valorizare mai corectă a vechimii îndelungate în muncă.
Creșteri graduale ale vârstei de pensionare și stagiului de cotizare
Începând cu 1 ianuarie 2026, femeile vor resimți în mod direct efectele calendarului de majorare progresivă a vârstei standard de pensionare. Procesul de aliniere la vârsta de pensionare a bărbaților avansează etapizat și este programat să se încheie în 2035.
Astfel, în anul 2026, femeile se pot pensiona la vârsta de 62 de ani și 6 luni, iar în ianuarie 2027 pragul va urca la 62 de ani și 8 luni. Majorările sunt deliberate mici și constante, tocmai pentru a evita șocuri pentru persoanele aflate aproape de vârsta pensionării.
În paralel, crește și stagiul complet de cotizare. Dacă în ianuarie 2026 acesta este stabilit la 33 de ani și 3 luni, în ianuarie 2027 va ajunge la 33 de ani și 8 luni. Stagiul minim de cotizare rămâne neschimbat, la 15 ani, menținându-se astfel o condiție de bază pentru accesul la pensie.
Punctele de stabilitate – un avantaj real pentru vechimea mare
Una dintre cele mai importante noutăți aduse de noua lege a pensiilor este introducerea punctelor de stabilitate, un mecanism menit să recompenseze munca pe termen lung. Aceste puncte suplimentare se acordă persoanelor care, la momentul pensionării, au realizat un stagiu contributiv mai mare de 25 de ani.
Concret:
- pentru anii de cotizare între 25 și 30 de ani se acordă 0,50 puncte pentru fiecare an suplimentar;
- pentru intervalul 30–35 de ani, valoarea crește la 0,75 puncte pe an;
- pentru vechimea care depășește 35 de ani, se acordă câte 1 punct pentru fiecare an.
Legea prevede și calculul proporțional al punctelor pentru fracțiuni de an (luni sau zile), astfel încât contribuția să fie reflectată cât mai fidel. Acest sistem este gândit atât ca o formă de echitate pentru cei cu cariere lungi, cât și ca un stimulent pentru rămânerea în activitate mai mult timp.
Egalizarea vârstei de pensionare și legătura cu speranța de viață
Potrivit calendarului oficial, în ianuarie 2035 vârsta standard de pensionare pentru femei va ajunge la 65 de ani, egală cu cea a bărbaților. Tot atunci, stagiul complet de cotizare va fi de 35 de ani, iar stagiul minim va rămâne la 15 ani.
După finalizarea acestei etape, legea introduce un principiu nou: ajustarea vârstei de pensionare în funcție de evoluția speranței de viață din România. Concret, la intervale de maximum trei ani, vârsta de pensionare și stagiile de cotizare pot fi majorate, în funcție de datele demografice actualizate.
În prezent, speranța de viață în România este estimată la aproximativ 76–77 de ani, sub media Uniunii Europene, care depășește 81 de ani. Totuși, indicatorii arată că speranța de viață sănătoasă este semnificativ mai redusă, ceea ce înseamnă că mulți români petrec un număr mare de ani cu probleme de sănătate – un aspect care rămâne sensibil în dezbaterea publică privind pensionarea.
Pensionarea anticipată și reducerile de vârstă pentru femei
Noua lege păstrează și anumite forme de protecție socială. Femeile care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reduceri ale vârstei de pensionare de câte 6 luni pentru fiecare copil. De exemplu, două copii aduc o reducere de un an, patru copii – doi ani, iar șase copii – trei ani.
În ceea ce privește pensia anticipată, aceasta poate fi solicitată cu cel mult 5 ani înainte de vârsta standard, însă doar de persoanele care au realizat un stagiu de cotizare cu minimum 5 ani peste stagiul complet, adică peste 35 de ani. Penalizările se aplică pentru fiecare lună de anticipare, iar nivelul acestora depinde de numărul anilor suplimentari munciți. La atingerea vârstei standard, pensia se recalculează automat, fără a fi necesară o cerere din partea beneficiarului.
În ansamblu, schimbările care intră în vigoare din 2026 marchează o reformă profundă a sistemului de pensii, cu accent pe contributivitate, vechime și adaptare la realitățile demografice, dar care ridică și numeroase întrebări legate de sustenabilitate și impact social pe termen lung.