Statele Unite ar putea ajunge să dețină suveranitate asupra terenurilor pe care vor fi construite viitoare instalații militare americane în Groenlanda, potrivit unor declarații recente făcute de Donald Trump. Informația, apărută în contextul unui acord preliminar aflat încă în fază de discuții, a stârnit reacții puternice pe scena internațională și a reaprins dezbaterile privind echilibrul geopolitic din zona arctică.
Discuții la nivel înalt, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos
Potrivit declarațiilor făcute de liderul de la Washington, cadrul preliminar al acestui acord ar fi fost discutat în această săptămână, la Forumul Economic Mondial de la Davos, în urma unor consultări purtate cu NATO. Informația a fost dezvăluită într-un interviu acordat publicației New York Post, citat ulterior de agențiile internaționale de presă.
Președintele SUA a confirmat că Washingtonul își dorește controlul asupra terenurilor din Groenlanda pe care ar urma să fie amplasate baze militare americane, teritoriu aflat în prezent sub administrație autonomă, ca parte a Regatului Danemarcei.
Trump: „Vom avea tot ce ne dorim”
Întrebat explicit dacă Statele Unite vor dobândi suveranitate asupra acestor zone, Donald Trump a răspuns fără ezitare afirmativ.
„Vom avea tot ce ne dorim. Purtăm discuții interesante”, a declarat acesta, evitând să ofere detalii concrete despre termenii exacți ai înțelegerii.
Declarația a fost făcută la scurt timp după întâlnirea sa cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, întâlnire care a avut loc tot la Davos și care a alimentat speculațiile privind o posibilă schimbare majoră de strategie în regiunea arctică.
Groenlanda, piesă-cheie în strategia de securitate a SUA
Donald Trump a susținut în mai multe rânduri că Groenlanda are o importanță strategică majoră pentru securitatea națională a Statelor Unite, invocând poziția sa geografică, apropierea de rutele arctice și rolul său în arhitectura de apărare nord-atlantică.
După anunțarea discuțiilor preliminare, liderul american a renunțat temporar la amenințările privind impunerea de tarife vamale împotriva celor opt state care au desfășurat trupe în Groenlanda și care criticaseră public ideea anexării sau a extinderii controlului american asupra insulei.
Model inspirat de bazele britanice din Cipru
Deși documentele oficiale nu au fost făcute publice, surse citate de The New York Times susțin că aranjamentul analizat ar putea semăna cu statutul bazelor militare britanice din Cipru. Acestea au rămas sub suveranitatea Regatului Unit chiar și după obținerea independenței Ciprului, în 1960, reprezentând un precedent sensibil în dreptul internațional.
Interesul pentru resursele minerale
Pe lângă argumentele de securitate, Trump a sugerat că un astfel de acord ar oferi Statelor Unite și un avantaj strategic în privința accesului la resursele minerale ale Groenlandei, considerate esențiale pentru industriile viitorului. Detalii privind tipul sau amploarea acestui acces nu au fost însă precizate.
Reacția Danemarcei și tensiunile cu Europa
Președintele SUA a afirmat că răspunsul oficial al Danemarcei este așteptat în aproximativ două săptămâni și că, în opinia sa, soluția discutată ar putea fi acceptabilă pentru Copenhaga. În același timp, majoritatea liderilor europeni au criticat dur intențiile Washingtonului, avertizând asupra riscului de destabilizare a relațiilor transatlantice.
Deși Trump a exclus public folosirea forței și a renunțat, cel puțin temporar, la amenințările comerciale, mai multe capitale europene au transmis că nu exclud măsuri de represalii economice dacă planurile vor avansa.
Subiectul Groenlandei rămâne astfel extrem de delicat, cu implicații profunde pentru securitatea regională, relațiile dintre SUA și Europa și echilibrul geopolitic din zona arctică, o regiune tot mai disputată în contextul noilor realități globale.