Punerea în practică a unui scenariu care ar duce la apariția unei capacități nucleare proprii la nivelul Uniunii Europene ar putea crește semnificativ riscul unei confruntări militare directe între Rusia și statele europene. Avertismentul a fost lansat de ambasadorul Rusiei în Belgia, Denis Gonchar, într-un interviu acordat agenției TASS. Potrivit diplomatului, în Europa circulă tot mai intens ideea construirii unui „scut nuclear” separat de cel american, iar Franța este văzută drept principalul stat în jurul căruia s-ar putea contura o astfel de inițiativă.
Oficialul rus a susținut că aplicarea unui asemenea plan ar afecta grav securitatea națională a Rusiei, ar împinge relațiile dintre Moscova și Europa într-un blocaj total și ar apropia periculos perspectiva unui conflict militar direct. În același timp, el și-a exprimat speranța că liderii europeni nu vor merge mai departe cu astfel de proiecte, iar opinia publică va împiedica punerea lor în aplicare.
Declarațiile vin în contextul în care președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat încă din 2025 că dorește deschiderea unei dezbateri strategice privind folosirea descurajării nucleare franceze pentru protejarea aliaților europeni, precizând totodată că decizia finală rămâne exclusiv la președintele Franței. Elysee a prezentat în repetate rânduri forța de descurajare nucleară a Franței drept un element important pentru securitatea continentului european.
În România, tema a intrat deja în dezbaterea publică. Potrivit Barometrului Securității Naționale publicat de INSCOP în martie 2026, 22,2% dintre români au spus că sunt total de acord ca România să participe la un astfel de proiect european inițiat de Franța, 17,1% s-au declarat mai degrabă de acord, 13,8% mai degrabă împotrivă, iar 37,2% total împotrivă. Restul respondenților au spus că nu știu, nu pot aprecia sau nu au răspuns.
Sondajul arată că susținerea este mai ridicată în rândul votanților PNL și USR, al tinerilor sub 30 de ani, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din București și din marile orașe. Opoziția față de acest proiect apare mai des în rândul votanților AUR, al persoanelor de peste 60 de ani și al celor din urbanul mic.