Armata franceză pregătește înființarea unei a treia divizii, care ar urma să intre în acțiune în eventualitatea izbucnirii unui conflict major în Europa. Noua structură militară va fi alcătuită în principal din rezerviști, potrivit anunțului făcut de generalul Pierre Schill, șeful Statului Major al Armatei Franceze.
Această unitate de mari dimensiuni este gândită pentru apărarea operațională a teritoriului francez în cazul unei crize de amploare sau al unui război. În prezent, armata terestră franceză dispune de două divizii, una la Besançon și cealaltă la Marsilia, iar noua formațiune ar deveni a treia verigă majoră din acest dispozitiv.
Rolul său ar fi cu atât mai important în situația în care forțele principale ale Franței ar fi relocate în Europa de Est. Într-un asemenea scenariu, noua divizie ar avea misiunea de a proteja obiectivele strategice de pe teritoriul național.
Franța își întărește apărarea pentru un posibil conflict major în Europa
În septembrie 2025, armata franceză avea aproape 29.527 de rezerviști activi, iar planul autorităților este ca acest număr să ajungă la 80.000 până în 2030. Mai mult, până în 2035, rezerva militară ar urma să fie extinsă la 105.000 de persoane, dintre care mai bine de jumătate ar urma să servească în cadrul forțelor terestre.
Pregătirile au început deja. În octombrie 2025, aproximativ 800 de rezerviști au participat la exercițiile Vulcain, unde au fost simulate situații de destabilizare și reacții militare rapide. Începând din 2026, armata franceză intenționează să creeze și o brigadă de rezervă separată, care va reprezenta un pas intermediar spre formarea viitoarei divizii.
Pentru dotarea rezervei și a noilor unități de voluntari, autoritățile franceze au în vedere alocarea unor fonduri suplimentare prin legea actualizată a programării militare.
Scenariile de apărare ale Europei nu mizează pe intervenția automată a SUA
Franța accelerează consolidarea rezervelor pe fondul amenințărilor tot mai vizibile la adresa securității europene și al nevoii de a fi pregătită pentru un posibil conflict de mari proporții până la finalul deceniului.
În paralel, Parisul își construiește strategia de apărare pe un grad cât mai ridicat de autonomie, bazat pe capacitățile naționale și europene, chiar dacă menține consultări constante cu aliații săi.
În acest context, scenariile de apărare analizate în prezent nu pornesc de la premisa unei participări automate a forțelor americane în operațiunile defensive ale NATO, inclusiv în regiunea baltică. Potrivit acestor planuri, securitatea zonei ar urma să fie asigurată exclusiv de statele europene, cu un rol central pentru țările aflate în prima linie, sprijinite de cele mai puternice armate din Europa Occidentală: Franța, Italia, Spania și Regatul Unit.
Aceste ipoteze devin tot mai credibile în Europa, pe fondul posibilității ca prezența militară americană pe continent să fie redusă sau reconfigurată.