Tema reunificării României cu Republica Moldova revine în forță în dezbaterea publică, după ce Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova au transmis un mesaj comun prin care susțin transformarea idealului unionist într-un proiect strategic de importanță majoră pentru ambele state.
Cele două organizații culturale salută declarațiile recente ale președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și ale președintelui României, Nicușor Dan, considerând că actualul context poate marca începutul unei noi etape în discuția despre viitorul relației dintre București și Chișinău.
Uniunea Scriitorilor cere ca proiectul unirii să devină prioritate națională
Potrivit comunicatului citat de Agerpres, reprezentanții celor două uniuni solicită ca tema unirii să fie introdusă oficial pe agenda publică și politică, ca obiectiv național de interes major.
În mesajul transmis, liderii celor două organizații subliniază că idealul reunificării trebuie privit dincolo de apartenențele politice, doctrinele de partid sau diferențele ideologice. În opinia acestora, unirea ar trebui tratată ca un proiect de țară, asumat de românii de pe ambele maluri ale Prutului.
„Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova susțin introducerea pe agenda publică a acestui proiect unionist și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor din România și Republica Moldova.
Indiferent de opțiunile ideologice, diferite în pluralismul democratic, românii de pe cele două maluri ale Prutului au o tradiție, un teritoriu, o istorie, o limbă, o cultură și o literatură comune; și, în fond, aceeași identitate națională”, se arată în documentul semnat de Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, și Teo Chiriac, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Mesajul vine într-un context geopolitic complicat, în care Republica Moldova își continuă drumul european, iar temele legate de securitate, identitate, apartenență culturală și integrare europeană au devenit tot mai importante.
„A venit momentul să se treacă de la vorbe la fapte”
Comunicatul celor două uniuni nu se limitează la dimensiunea simbolică a unirii, ci insistă asupra necesității unor pași concreți. Reprezentanții scriitorilor susțin că proiectul trebuie analizat serios, pe baze realiste, din punct de vedere politic, legislativ, economic, financiar, educațional, cultural și diplomatic.
„Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete, și anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat, din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional, cultural etc., al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România.
Pentru elaborarea acestui scenariu ar fi benefică formarea unui grup de experți de la București și Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării celor două state și, de asemenea, să conceapă o strategie de comunicare și promovare a acestui Proiect de Țară în cele două state românești și în dialogul cu partenerii noștri externi.
Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova se angajează să susțină nobilul obiectiv al Unirii cu toate mijloacele care le stau la dispoziție”, se mai precizează în comunicat.
Practic, apelul vizează trecerea de la simple declarații politice sau culturale la o strategie clară, construită pe analize și scenarii concrete. Un astfel de grup de experți ar urma să studieze toate implicațiile posibile ale unui proces de reunificare, de la legislație și economie până la educație, administrație, cultură și relații internaționale.
Declarațiile Maiei Sandu au readus subiectul în prim-plan
În documentul celor două uniuni este menționată și poziția exprimată recent de Maia Sandu într-un interviu acordat publicației franceze „Le Monde”. Președinta Republicii Moldova a afirmat că o eventuală reunificare cu România ar putea facilita integrarea teritoriului dintre Prut și Nistru în Uniunea Europeană, prin includerea într-un stat care este deja membru al blocului comunitar.
Totodată, Maia Sandu a subliniat că o asemenea decizie nu poate fi luată decât de cetățenii Republicii Moldova, prin voință democratică. Lidera de la Chișinău a mai spus în repetate rânduri că ar vota personal pentru reunirea cu România și a reamintit că deține și cetățenia română.
„Președintele Republicii Moldova a declarat în repetate rânduri că ar vota pentru reunirea cu România. Totodată, a reamintit că deține și cetățenia română”, se arată în documentul citat.
Pentru susținătorii unirii, aceste afirmații reprezintă un semnal politic important, chiar dacă Maia Sandu a insistat că orice decizie de acest fel trebuie să aparțină exclusiv cetățenilor moldoveni.
Nicușor Dan: România este pregătită, dacă există voință majoritară
De partea României, președintele Nicușor Dan a reafirmat poziția exprimată de Parlamentul României în 2018, atunci când legislativul de la București a adoptat în unanimitate o declarație simbolică privind disponibilitatea României pentru reunificare.
Mesajul transmis atunci a fost că România este pregătită pentru acest pas în momentul în care cetățenii Republicii Moldova își vor exprima dorința în acest sens.
„Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a afirmat Nicușor Dan.
Această poziție confirmă linia oficială a Bucureștiului: România nu impune un astfel de proces, dar rămâne deschisă în fața unei eventuale decizii democratice venite din partea cetățenilor Republicii Moldova.
Un proiect istoric, readus în centrul dezbaterii
Relansarea discuției despre unirea României cu Republica Moldova nu mai este prezentată doar ca o temă istorică, identitară sau culturală. În actualul context regional, subiectul capătă și o dimensiune strategică, europeană și geopolitică.
Susținătorii proiectului invocă limba comună, cultura, istoria, identitatea națională și posibilitatea accelerării integrării europene a Republicii Moldova. În același timp, există și întrebări importante privind fezabilitatea politică, economică, socială și diplomatică a unui asemenea demers.
Mesajul transmis de cele două Uniuni ale Scriitorilor arată însă că ideea unirii este privită tot mai mult nu doar ca simbol, ci ca proiect care ar trebui analizat cu seriozitate și pregătit prin instrumente concrete.
Ce ar putea urma
În perioada următoare, tema reunificării ar putea deveni tot mai prezentă în spațiul public, mai ales pe fondul parcursului european al Republicii Moldova și al schimbărilor din regiune.
Apelul comun al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova mută accentul de la discursuri emoționale la nevoia unui plan realist. În viziunea semnatarilor, unirea trebuie discutată nu doar ca ideal istoric, ci ca posibil proiect strategic, construit cu experți, comunicare publică și dialog cu partenerii externi.
Astfel, dezbaterea despre reunificare intră într-o nouă etapă, în care întrebarea principală nu mai este doar dacă acest ideal există, ci cum ar putea fi transformat, într-o zi, într-un proiect concret pentru România și Republica Moldova.