La Kremlin ar fi crescut temerile privind o posibilă lovitură de stat militară sau o conspirație îndreptată împotriva lui Vladimir Putin, potrivit CNN, care citează un raport al unui serviciu european de informații. Conform acestor date, suspiciunile ar viza chiar unul dintre cei mai vechi și apropiați colaboratori ai liderului rus: Serghei Șoigu, fost ministru al Apărării și actual secretar al Consiliului de Securitate.
Potrivit raportului, Șoigu ar continua să aibă o influență importantă asupra conducerii superioare a armatei ruse, chiar și după plecarea sa de la Ministerul Apărării. Tocmai această influență ar alimenta îngrijorările din interiorul Kremlinului, mai ales în contextul tensiunilor tot mai mari din aparatul militar și de securitate.
Temeri la Kremlin privind influența lui Serghei Șoigu
După înlocuirea lui Serghei Șoigu din funcția de ministru al Apărării, instituția ar fi trecut printr-o serie de „epurări”, iar mai mulți oficiali apropiați de fostul ministru ar fi fost vizați de anchete penale și confiscări de bunuri.
Un caz important este cel al lui Ruslan Tsalikov, fost prim-adjunct al ministrului Apărării, arestat pe 5 martie. Potrivit informațiilor citate, acest episod ar fi fost interpretat drept o încălcare a unor înțelegeri informale din interiorul elitelor ruse, care până atunci ofereau un anumit nivel de protecție oamenilor din cercurile de putere.
Anchetatorii îl acuză pe Tsalikov de implicare într-o presupusă grupare infracțională și de deturnarea a 6,6 miliarde de ruble din contracte destinate livrărilor către armată, urmată de spălare de bani. De asemenea, acesta ar fi acuzat că ar fi primit mită de la contractori ai Ministerului Apărării în schimbul protecției.
Potrivit dosarului, mita ar fi inclus 50 de milioane de ruble în numerar și o motocicletă evaluată la 2,3 milioane de ruble. Procuratura Generală ar fi cerut confiscarea bunurilor lui Tsalikov și ale rudelor sale, în valoare totală de aproximativ 7 miliarde de ruble.
Conflict în interiorul structurilor de forță
Raportul citat descrie și tensiuni apărute în interiorul aparatului de securitate după asasinarea generalului Fanil Sarvarov, atribuită serviciilor speciale ucrainene, în decembrie 2025. Generalul ocupa funcția de șef al Direcției de pregătire operațională a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse.
În urma acestui episod, la o ședință desfășurată la Kremlin, șeful Statului Major General, Valeri Gerasimov, l-ar fi criticat dur pe directorul FSB, Alexander Bortnikov, pentru faptul că serviciile de securitate nu ar fi reușit să protejeze cadrele militare de rang înalt. Bortnikov ar fi invocat, la rândul său, lipsa resurselor și a personalului necesar.
După această discuție, Putin ar fi cerut soluții concrete, iar atribuțiile Serviciului Federal de Securitate ar fi fost extinse. Totodată, măsurile de protecție ar fi fost sporite pentru încă zece generali de rang înalt.
Măsuri suplimentare de securitate în jurul lui Putin
Potrivit aceluiași raport, măsurile de securitate din jurul lui Vladimir Putin ar fi fost întărite semnificativ. În locuințele unor persoane din anturajul apropiat al liderului rus ar fi fost instalate sisteme suplimentare de supraveghere.
Personalului care lucrează în reședințele lui Putin, inclusiv bucătarilor, agenților de pază și fotografilor, i s-ar fi interzis să folosească transportul public și telefoane cu acces la internet. De asemenea, persoanele care ajung în apropierea președintelui rus ar fi verificate de două ori înainte de întâlniri.
Garda de corp a lui Putin ar fi redus și numărul locurilor pe care acesta le vizitează în mod regulat. Potrivit informațiilor atribuite serviciilor europene, Putin și familia sa ar fi încetat să mai meargă la reședințele din suburbiile Moscovei și din Valdai.
În plus, în 2026, liderul rus nu ar mai fi vizitat obiective militare, deși astfel de deplasări aveau loc frecvent în trecut. Raportul mai susține că, de la începutul războiului din Ucraina, Putin ar petrece periodic mai multe săptămâni în buncăre puternic securizate.
O relație veche ajunsă sub semnul suspiciunii
Relația dintre Vladimir Putin și Serghei Șoigu datează încă din anii ’90, iar fostul ministru al Apărării a fost mult timp considerat unul dintre cei mai loiali oameni din cercul liderului rus. Tocmai de aceea, informațiile privind suspiciunile apărute la Kremlin sunt considerate importante, pentru că indică tensiuni tot mai profunde în interiorul sistemului de putere de la Moscova.
Potrivit raportului citat de CNN, anchetele care îi vizează pe apropiații lui Șoigu, întărirea măsurilor de securitate și conflictele dintre structurile militare și serviciile secrete arată o atmosferă de neîncredere tot mai accentuată în jurul lui Vladimir Putin.