Curtea de Apel București anulează decizia Guvernului privind magistrații. Executivul, obligat să plătească restanțele salariale
Curtea de Apel București a decis anularea unei hotărâri a Guvernului care viza drepturile salariale ale magistraților și a dat câștig de cauză judecătorilor. Instanța a obligat Guvernul României și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata integrală a sumelor restante, inclusiv prin rectificare bugetară.
Hotărârea reprezintă o lovitură importantă pentru Executiv și confirmă poziția sistemului judiciar în conflictul privind achitarea drepturilor salariale restante. Decizia a venit după acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.
Proces soluționat surprinzător de repede
Cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a fost înregistrată pe 30 martie și a fost soluționată chiar la primul termen. Decizia a fost pronunțată de judecătoarea Ramona Bușu, într-un ritm neobișnuit de rapid, având în vedere că astfel de litigii pot dura, în mod normal, luni sau chiar ani.
Instanța a stabilit că Guvernul trebuie să pună în aplicare hotărârea în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei. Dacă autoritățile nu respectă termenul, riscă penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.
Guvernul și Ministerul Finanțelor, obligate să asigure banii
Potrivit soluției pronunțate, Executivul trebuie să emită toate actele administrative necesare și să aloce integral fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite.
Sumele trebuie incluse în bugetul anului 2026, iar dacă va fi nevoie, autoritățile sunt obligate să recurgă și la rectificare bugetară. Prin introducerea penalităților zilnice, hotărârea pune o presiune semnificativă pe Guvern și pe Ministerul Finanțelor pentru respectarea obligațiilor stabilite de instanță.
Sume importante prevăzute pentru Înalta Curte
În proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu aproximativ 50% mai mult față de anul anterior. O mare parte din acești bani era destinată achitării drepturilor salariale restante, rezultate din hotărâri judecătorești definitive.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru alinierea veniturilor la deciziile instanțelor. Majorarea a fost aplicată retroactiv, începând cu anul 2018.
Ulterior, Guvernul a amânat o parte dintre aceste plăți, iar fondurile au fost redirecționate către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, susținut de PSD.
Înalta Curte a acuzat Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor
În acțiunea depusă la instanță, Înalta Curte a susținut că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al magistraților care au titluri executorii neexecutate de peste zece ani. De asemenea, instituția a acuzat Guvernul că subminează autoritatea sistemului judiciar și încalcă principiul separării puterilor în stat.
Demersul în instanță a fost făcut după ce Lia Savonea a depus anterior o plângere prealabilă la Guvern, criticând măsurile considerate ostile față de magistrați, inclusiv inițiativele privind reducerea pensiilor.
Hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile. Până la o eventuală modificare a soluției, Guvernul trebuie să găsească variantele bugetare necesare pentru achitarea restanțelor salariale stabilite de instanță.