Un raport privind eficiența administrației publice centrale și locale, publicat vineri de Guvern, arată că în anul 2024 cheltuielile de personal au ajuns la 164,6 miliarde de lei. Suma reprezintă 9,3% din PIB, în creștere față de anul 2023, când ponderea era de 8,3%, raportat la același indicator al bugetului de stat.
Concluzia documentului este una dură: administrația publică din România rămâne fragmentată, supradimensionată și insuficient corelată cu rezultatele obținute. Raportul arată că lipsa unei legături clare între banii alocați, performanță și impactul real produce ineficiență și risipă.
Guvernul a publicat radiografia aparatului de stat
Potrivit raportului, pentru prima dată la nivelul Guvernului a fost realizată o analiză amplă a statului român, care include administrația centrală, administrația locală și companiile de stat. Documentul privind eficiența administrației publice centrale și locale a fost elaborat în anul 2025, la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024.
Executivul susține că publicarea acestor informații reprezintă o obligație față de cetățeni, indiferent de contextul politic.
În comunicatul Guvernului se arată că administrația publică a funcționat mult timp fără o transparență reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor și cu date esențiale despre dimensiunea și costurile aparatului administrativ răspândite între instituții, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului.
Raportul este prezentat drept o radiografie detaliată a statului român, construită pe date oficiale și pusă la dispoziția cetățenilor pentru a arăta cum sunt cheltuiți banii publici.
Cheltuieli de personal de 164,6 miliarde de lei în 2024
Documentul arată că, în 2024, cheltuielile de personal au fost de 164,6 miliarde de lei, echivalentul a 9,3% din PIB. Comparativ, în 2023, acestea reprezentau 8,3% din PIB.
Raportul precizează că ponderea cheltuielilor de personal nu se află la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, însă tendința de creștere este evidentă. În același timp, documentul menționează că deficitul bugetar din 2024 a ajuns la 8,65% din PIB.
Guvernul mai arată că, deși în anul 2000 România avea unul dintre cele mai mici procente de angajați la stat din totalul angajaților din economie, în 2020 s-a observat o creștere importantă, care a depășit media europeană.
Raportul analizează atât numărul angajaților din administrația centrală și locală, cât și cheltuielile de personal, indicatorii financiari ai administrației locale, accesarea fondurilor guvernamentale și europene de către unitățile administrativ-teritoriale, dar și date demografice și indicatori privind serviciile publice de bază.
Date colectate din mai multe instituții
Informațiile folosite în raport au fost colectate prin mai multe instituții publice, printre care Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, ANRSC, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Consiliul Concurenței.
Datele au fost prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale și au fost transmise anonim, în conformitate cu regulile GDPR.
Guvernul precizează că acuratețea raportului este estimată la 95%, deoarece datele au fost fragmentate, iar procesul de colectare și prelucrare a fost unul de durată. Executivul susține că această situație arată încă o dată necesitatea digitalizării administrației publice.
Administrație supradimensionată și fonduri distribuite inechitabil
Concluziile raportului arată că administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute. Lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanță și impact duce la ineficiență și risipă.
Documentul mai arată că fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii clare, ceea ce accentuează decalajele teritoriale dintre diferite zone ale țării.
În ceea ce privește companiile de stat, raportul vorbește despre dezechilibre semnificative. Numeroase entități sunt menținute prin subvenții care nu au o legătură clară cu performanța. În același timp, criza de guvernanță a datelor face dificilă evaluarea corectă și planificarea eficientă a politicilor publice.
Există și exemple pozitive în administrație
Raportul nu prezintă doar problemele sistemului, ci menționează și progresele făcute de unele instituții și companii de stat în optimizarea cheltuielilor. Potrivit documentului, există exemple de bune practici în care autorități publice au reușit să crească veniturile din mai multe surse și să reducă acele cheltuieli care nu aduc beneficii reale comunității.
De asemenea, raportul face referire la companii cu capital de stat care, pe lângă rolul important pe care îl au în funcționarea statului, reușesc să genereze venituri semnificative la buget.
Guvernul susține că aceste exemple ar trebui urmate și de alte entități publice. Printre soluțiile propuse se numără reducerea cheltuielilor prin comasări, reducerea treptată a personalului acolo unde este posibil, inclusiv prin ieșiri naturale din sistem, precum și o politică mai activă de fuziuni și achiziții pentru companiile de stat.
Documentul mai recomandă o politică mai strictă privind execuția bugetară, atât pe partea de cheltuieli, cât și pe partea de venituri. În opinia autorilor raportului, doar printr-o administrare mai clară, mai transparentă și mai eficientă a resurselor publice se poate reduce risipa din sistemul de stat.