Focarul de hantavirus apărut la bordul navei de croazieră MV Hondius nu reprezintă începutul unei pandemii, transmite Organizația Mondială a Sănătății. OMS a confirmat cinci cazuri pe vas și respinge comparațiile cu pandemia de Covid-19, subliniind că acest virus se transmite diferit, prin contact apropiat, nu prin răspândire aeriană la distanță.
OMS respinge comparațiile cu pandemia de Covid-19
Maria van Kerkhove, epidemiolog OMS specializat în boli infecțioase, a explicat că nu există, în acest moment, indicii care să sugereze riscul apariției unei noi pandemii. Potrivit acesteia, hantavirusul se transmite prin contact apropiat și intim, nu prin aer, la distanță mare, așa cum s-a întâmplat în cazul Covid-19.
„Acesta nu este Covid, nu este gripă, se transmite foarte, foarte diferit”, a precizat specialista.
Riscul global rămâne scăzut
Directorul general al OMS, Tedros Ghebreyesus, a transmis că riscul pentru sănătatea publică este evaluat, deocamdată, ca fiind scăzut. Din opt cazuri suspecte identificate până joi, cinci au fost confirmate, iar celelalte se află încă în analiză.
Tedros a mai precizat că OMS monitorizează și alte persoane care prezintă simptome și care ar fi putut intra în contact cu pasagerii navei. Organizația colaborează cu autoritățile sanitare din mai multe țări pentru identificarea, izolarea și testarea celor care ar fi putut fi expuși.
Transmitere de la om la om, documentată în acest focar
În mod obișnuit, hantavirusul este asociat cu rozătoarele. Oamenii se infectează, de regulă, prin contact cu urina, saliva sau excrementele șobolanilor și șoarecilor infectați. În cazul focarului de pe MV Hondius, specialiștii au documentat însă transmiterea de la om la om, un aspect tratat cu atenție de OMS.
Din acest motiv, regulile impuse la bord sunt stricte. Pasagerii poartă mască, iar persoanele care îngrijesc cazurile suspecte folosesc echipament de protecție de nivel ridicat.
Cum ar fi ajuns virusul la bordul navei
Tedros Ghebreyesus a oferit și o posibilă explicație privind originea focarului. Primii doi pasageri confirmați participaseră la o excursie de observare a păsărilor în Argentina, Chile și Uruguay.
Traseul acestora ar fi trecut prin zone în care trăiește o specie de șobolan cunoscută ca purtătoare a hantavirusului. De acolo, virusul ar fi ajuns, cel mai probabil, la bordul navei MV Hondius.
Vasul plecase pe 1 aprilie din Ushuaia, Argentina, având la bord aproximativ 150 de pasageri și membri ai echipajului, proveniți din 28 de țări. Până în prezent, trei persoane au murit.
Bilanțul cazurilor ar putea crește
OMS avertizează că numărul cazurilor ar putea crește în următoarele săptămâni, deoarece simptomele pot apărea chiar și la șase săptămâni după infectare. Cu toate acestea, organizația insistă că situația nu indică începutul unei pandemii.
Care sunt primele simptome ale hantavirusului
Primele simptome ale hantavirusului pot fi ușor confundate cu cele ale unei gripe puternice sau ale unei viroze obișnuite. Tocmai de aceea, boala poate fi dificil de recunoscut în faza inițială. Specialiștii atrag însă atenția că infecția poate evolua rapid și poate deveni foarte periculoasă, mai ales atunci când afectează plămânii sau rinichii.
Potrivit informațiilor transmise de Organizația Mondială a Sănătății și de Centers for Disease Control and Prevention, primele semne apar, de regulă, între una și opt săptămâni după expunerea la rozătoare infectate.
Printre simptomele de început se numără:
febră ridicată
oboseală accentuată
dureri musculare severe, mai ales la nivelul coapselor, spatelui și umerilor
frisoane
dureri de cap
amețeli
În unele cazuri, pacienții pot avea și simptome digestive încă din primele zile, precum greață, vărsături, diaree sau dureri abdominale.
Simptomele grave care pot apărea ulterior
După faza inițială, hantavirusul poate evolua brusc spre afectare pulmonară severă. Pacienții pot începe să tușească, să respire cu dificultate și să simtă presiune în piept, pe fondul acumulării de lichid în plămâni.
Aceste manifestări respiratorii pot apărea, de obicei, la câteva zile după debutul bolii și reprezintă o urgență medicală. În formele severe, infecția poate provoca insuficiență respiratorie, șoc și complicații care pun viața în pericol.
Ce spun experții despre riscul bolii
Specialiștii avertizează că sindromul pulmonar cu hantavirus poate avea o rată ridicată de mortalitate în formele grave, mai ales dacă pacientul nu primește rapid îngrijiri medicale.
Există două forme principale ale bolii:
sindromul pulmonar cu hantavirus, întâlnit mai ales în America;
febra hemoragică cu sindrom renal, mai frecventă în Europa și Asia.
În forma renală, boala poate provoca tensiune scăzută, sângerări și insuficiență renală.
Cum se transmite hantavirusul
Hantavirusul se transmite în principal prin contact cu urina, saliva sau excrementele rozătoarelor infectate. Oamenii se pot infecta atunci când inhalează particule contaminate, mai ales în spații închise, poduri, magazii, depozite sau locuri unde există infestări cu șoareci ori șobolani.
Transmiterea de la om la om este considerată rară, însă anumite tulpini, precum virusul Andes, pot permite infectarea între persoane în situații speciale.
Când trebuie mers urgent la medic
Medicii recomandă prezentarea imediată la spital dacă apar febră mare, dureri musculare intense și dificultăți de respirație după contactul cu zone posibil contaminate de rozătoare.
Diagnosticul rapid este esențial, deoarece boala poate evolua agresiv într-un timp scurt. Intervenția medicală făcută la timp poate face diferența între recuperare și complicații severe.