Președintele Nicușor Dan se pregătește să primească luni partidele politice la consultările de la Palatul Cotroceni, într-un moment în care formarea unei noi majorități parlamentare pare complicată. Pe masa șefului statului se află mai multe variante de premier, însă, potrivit informațiilor apărute pe surse, una dintre opțiunile luate în calcul ar fi instalarea unui guvern tehnocrat.
În acest scenariu, numele vehiculat tot mai intens este cel al Deliei Velculescu, economistă cu o carieră de peste două decenii în cadrul Fondului Monetar Internațional și cunoscută în presa internațională sub supranumele de „Doamna de Fier a FMI”. Ea a devenit cunoscută mai ales în perioada crizei financiare din Grecia, unde a avut un rol important în negocierile tehnice dintre autoritățile elene, FMI și instituțiile europene.
Nicușor Dan ia în calcul varianta unui guvern tehnocrat
Înaintea consultărilor de la Cotroceni, situația politică rămâne blocată. Nicio formațiune nu pare să fi reușit, până acum, să construiască o majoritate solidă în Parlament, iar negocierile dintre partide sunt marcate de condiții, refuzuri și calcule strategice.
Președintele Nicușor Dan a admis public că varianta unui guvern tehnocrat poate fi luată în calcul, mai ales în lipsa unei formule politice stabile. Potrivit surselor politice, una dintre variantele analizate de șeful statului ar fi Delia Velculescu, un nume cu greutate în zona economică internațională, dar mai puțin prezent în politica românească.
Cine este Delia Velculescu
Delia Velculescu este o economistă română cu o carieră impresionantă în cadrul Fondului Monetar Internațional. Născută la Sibiu, în 1975, ea a devenit cunoscută la nivel european în timpul crizelor financiare din zona euro, fiind asociată cu negocieri dure, reforme fiscale și programe de austeritate.
În tinerețe, Delia Velculescu a fost elevă la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, unde l-ar fi avut profesor de fizică pe Klaus Iohannis, fostul președinte al României.
În 1992, a obținut o bursă de studii în Statele Unite, unde a urmat economia la Wilson College. Ulterior, și-a continuat pregătirea academică la Johns Hopkins University, una dintre cele mai prestigioase universități americane, unde a obținut un masterat și un doctorat în economie.
Cariera sa la FMI a început în 2002. De-a lungul anilor, Delia Velculescu a lucrat pe dosare economice importante, iar din 2008 a activat în Departamentul European al Fondului Monetar Internațional. A fost implicată în programe legate de Islanda, Cipru și Grecia, economii puternic afectate de crize financiare și datorii publice mari.
Rol important în Cipru și Grecia
Delia Velculescu a devenit cunoscută la nivel internațional după ce a fost desemnată reprezentantă a FMI în echipa de creditori internaționali care a negociat pachetul de asistență financiară pentru Cipru, în 2013.
În acel context, numele ei a fost asociat cu măsuri dure privind restructurarea sectorului bancar, privatizări și soluționarea creditelor neperformante. Presa internațională a remarcat stilul ei ferm de negociere, iar publicații străine au descris-o drept o persoană serioasă, disciplinată și foarte dedicată misiunilor sale.
Ulterior, Delia Velculescu a fost numită șefa misiunii tehnice a FMI în Grecia, într-una dintre cele mai tensionate etape ale crizei datoriilor suverane. În această poziție, ea a participat la discuții dificile privind reformele economice cerute Atenei în schimbul sprijinului financiar internațional.
În prezent, Delia Velculescu activează ca director adjunct și șef al misiunii FMI pentru Africa de Sud.
De ce i se spune „Doamna de Fier a FMI”
Supranumele de „Doamna de Fier a FMI” i-a fost atribuit în contextul negocierilor dure purtate în Cipru și Grecia. Presa elenă a mers chiar mai departe și a folosit, în unele articole, porecla „Delia Drăculescu”, o referire ironică la originea sa românească și la fermitatea cu care ar fi susținut măsurile economice cerute de Fond.
Aceeași presă a relatat, de-a lungul timpului, și episoade tensionate din negocierile purtate cu oficialii din Cipru și Grecia. Printre acestea s-a numărat și un zvon potrivit căruia fostul președinte cipriot Nicos Anastasiades ar fi aruncat un scaun spre ea într-un moment de furie, informație pe care acesta ar fi negat-o.
Controverse legate de criza Greciei
Numele Deliei Velculescu a apărut și într-un scandal internațional izbucnit în 2016, după publicarea de către WikiLeaks a unor conversații interne dintre oficiali ai Fondului Monetar Internațional. Discuțiile îi implicau pe Delia Velculescu, Iva Petrova și Poul Thomsen, directorul Departamentului European al FMI.
Potrivit relatărilor apărute atunci în presă, conversațiile sugerau că FMI analiza modul în care presiunea asupra Greciei putea determina guvernul de la Atena să accepte măsuri dure, inclusiv reducerea pensiilor și reforme pe piața muncii.
În acel context, Delia Velculescu, aflată atunci în poziția de șefă a misiunii FMI la Atena, ar fi afirmat că autoritățile elene ar accepta anumite condiții dacă ar fi supuse unei presiuni suficiente. Declarațiile au fost interpretate critic în Grecia, unde Fondul Monetar Internațional era deja perceput de o parte importantă a populației drept simbolul austerității.
O imagine puternică, dar controversată
Pentru susținătorii săi, Delia Velculescu este un tehnocrat cu o pregătire solidă, experiență internațională și capacitatea de a gestiona situații economice extrem de dificile. Cariera sa la FMI o recomandă drept un specialist obișnuit cu negocieri complicate, presiuni externe și reforme structurale.
Pentru criticii săi, însă, numele ei rămâne legat de politici de austeritate, tăieri, taxe, privatizări și reforme care au avut costuri sociale importante, mai ales în Grecia. Presa elenă a scris în repetate rânduri că măsurile impuse în perioada crizei au dus la recesiune, șomaj ridicat și tensiuni sociale profunde.
În 2015, Delia Velculescu a fost asociată cu cereri privind reduceri bugetare, noi taxe, privatizări și reforme structurale, măsuri prezentate de FMI drept necesare pentru stabilizarea finanțelor publice, dar percepute de mulți greci ca o povară grea pentru societate.
Legătura cu România și posibila nominalizare
Deși are o carieră construită în mare parte în afara României, Delia Velculescu a revenit în atenția publică românească prin speculațiile privind o posibilă nominalizare la funcția de premier tehnocrat.
Numele său a mai fost vehiculat în trecut pentru poziții importante, însă nu a ajuns până acum să ocupe o funcție politică în România. Tocmai de aceea, o eventuală propunere a sa pentru conducerea Guvernului ar marca o schimbare importantă de direcție: de la soluții politice clasice la un executiv condus de un specialist cu profil economic internațional.
Delia Velculescu este căsătorită cu Victor Velculescu, cercetător și profesor de oncologie la Johns Hopkins University, cunoscut la nivel mondial pentru activitatea sa în domeniul geneticii cancerului.
În contextul crizei politice actuale, numele Deliei Velculescu este privit atât ca o variantă de stabilitate economică, cât și ca o alegere care ar putea stârni controverse. Experiența sa la FMI ar putea fi considerată un avantaj într-o perioadă dificilă pentru finanțele publice, însă trecutul său profesional, marcat de negocieri dure și programe de austeritate, ar putea deveni rapid un subiect sensibil în dezbaterea politică din România.