Sorin Grindeanu a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu o ordonanță de urgență adoptată de Guvern după moțiunea de cenzură din 5 mai. Liderul PSD susține că Executivul condus de Ilie Bolojan nu mai avea dreptul să emită acte cu putere de lege după ce fusese demis de Parlament.
Scandal politic major. Sorin Grindeanu l-a reclamat pe Ilie Bolojan la CCR. Motivul care l-a înfuriat pe liderul PSD
Disputa dintre Parlament și fostul Guvern condus de Ilie Bolojan ajunge pe masa Curții Constituționale. Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a decis să sesizeze CCR în cazul Ordonanței de Urgență 38/2026, act normativ care vizează investițiile din programul SAFE pentru apărare.
Liderul social-democrat susține că, după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai, Guvernul a intrat automat într-un regim interimar și nu mai putea adopta ordonanțe de urgență cu impact legislativ important. În opinia PSD, Executivul demis avea dreptul doar să administreze treburile curente ale statului, nu să intervină prin acte normative majore.
Sesizarea vine după mai multe discuții în interiorul PSD. Inițial, social-democrații îi ceruseră lui Mircea Abrudean să facă acest demers, însă în cele din urmă Sorin Grindeanu a decis să sesizeze personal Curtea Constituțională.
Grindeanu acuză Guvernul că și-a depășit atribuțiile
În documentul trimis la CCR, Sorin Grindeanu susține că Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Potrivit liderului PSD, Executivul nu mai putea exercita decât acte de administrare curentă.
Social-democratul afirmă că emiterea sau continuarea procedurilor privind o ordonanță de urgență, după căderea Guvernului, reprezintă o încălcare a Constituției. Mai mult, Grindeanu susține că Executivul ar fi intervenit într-un domeniu care se afla deja în dezbaterea Parlamentului.
În sesizare se arată că anumite prevederi din OUG 38/2026 existau deja în procedură legislativă. Din acest motiv, PSD consideră că Guvernul a intrat peste atribuțiile puterii legislative.
Potrivit documentului transmis Curții, principala problemă pe care judecătorii constituționali trebuie să o clarifice este dacă un Guvern demis prin moțiune de cenzură mai poate adopta și publica o ordonanță de urgență cu un conținut legislativ important.
PSD vorbește despre un conflict constituțional între Parlament și Guvern
Sorin Grindeanu susține că situația creată reprezintă un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. În opinia sa, Executivul a depășit atribuțiile unui guvern interimar și a acționat într-o zonă care aparține Parlamentului.
Președintele Camerei Deputaților cere CCR să stabilească dacă Guvernul avea dreptul să adopte, să repună pe ordinea de zi sau să publice o ordonanță de urgență după ce fusese demis.
În sesizarea transmisă judecătorilor constituționali, Grindeanu vorbește chiar despre un posibil „abuz de drept public”. Acesta susține că adoptarea și publicarea OUG 38/2026 în perioada 5-8 mai 2026, după trecerea moțiunii de cenzură, ar fi depășit limitele permise unui Executiv interimar.
Liderul PSD consideră că fostul Guvern nu mai avea legitimitatea politică necesară pentru a lua decizii normative importante. În viziunea social-democraților, după căderea prin moțiune, Executivul trebuia să se limiteze la măsuri administrative urgente și strict necesare.
Controversa din jurul OUG 38/2026
Miza disputei este legată de modul în care a fost gestionată Ordonanța de Urgență 38/2026. Actul normativ ar fi fost adoptat inițial în ședința de Guvern din 4 mai, cu puțin timp înainte ca Executivul să fie demis prin moțiunea de cenzură.
Ulterior, ordonanța a fost reintrodusă pe ordinea de zi în data de 8 mai, adică după căderea Guvernului. Această decizie a provocat reacții dure din partea PSD, care susține că Executivul nu mai avea dreptul să continue procedura.
Guvernul a transmis însă că nu a fost vorba despre o nouă adoptare a ordonanței. Potrivit explicațiilor venite din zona Secretariatului General al Guvernului, reintroducerea pe ordinea de zi ar fi avut doar un rol procedural, fiind necesară pentru îndeplinirea unei formalități legate de avizul Consiliului Legislativ.
Aceste explicații nu au convins PSD, iar Sorin Grindeanu a decis să ducă disputa la Curtea Constituțională.
Ce atribuții are un guvern interimar
Întreaga dispută se concentrează pe limitele pe care le are un guvern demis prin moțiune de cenzură. După pierderea sprijinului Parlamentului, Executivul rămâne în funcție doar ca guvern interimar, cu atribuții restrânse.
În mod normal, un astfel de guvern poate lua doar măsuri necesare pentru administrarea curentă a statului. Nu ar trebui să adopte acte normative majore și nici să ia decizii care produc efecte politice sau legislative importante.
PSD susține că OUG 38/2026 depășește aceste limite, mai ales pentru că vizează investiții din programul SAFE, un domeniu sensibil legat de apărare și fonduri importante. Social-democrații afirmă că asemenea decizii trebuiau lăsate în responsabilitatea Parlamentului sau a unui guvern cu mandat deplin.
Miza politică a conflictului
Sesizarea depusă de Sorin Grindeanu are o miză importantă atât din punct de vedere juridic, cât și politic. Dacă CCR va da dreptate PSD, decizia ar putea stabili mai clar ce are voie și ce nu are voie să facă un guvern interimar după ce este demis prin moțiune de cenzură.
În același timp, conflictul arată tensiunile puternice dintre PSD și fostul Guvern condus de Ilie Bolojan. Programul SAFE și investițiile din apărare au devenit rapid un subiect sensibil, iar deciziile legate de aceste fonduri au amplificat disputa politică.
Pentru PSD, problema principală este legată de respectarea limitelor constituționale. Social-democrații vor să demonstreze că Executivul a continuat să acționeze ca un guvern cu puteri depline, deși mandatul său politic fusese încheiat prin votul Parlamentului.
De cealaltă parte, reprezentanții fostului Guvern susțin că procedurile au fost respectate și că nu a existat o nouă adoptare a ordonanței după moțiunea de cenzură.
Curtea Constituțională urmează să analizeze argumentele celor două părți și să decidă dacă există sau nu un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Hotărârea CCR este așteptată cu interes, deoarece poate clarifica limitele exacte ale unui Executiv interimar după căderea prin moțiune de cenzură.