Europa s-ar putea confrunta cu o criză severă a gazelor dacă perturbările transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz vor continua încă una până la trei luni. Avertismentul vine în contextul în care depozitele europene sunt umplute sub nivelul obișnuit pentru această perioadă, iar prețurile actuale de pe piață încetinesc ritmul de refacere a stocurilor pentru iarna următoare.
Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, instalațiile de stocare a gazelor din Europa sunt umplute în prezent la puțin peste 35%, un nivel aflat sub media sezonieră, care se situează în jurul pragului de 50%. Situația este cu atât mai delicată cu cât statele membre ale Uniunii Europene trebuie să își refacă rezervele în timpul verii, pentru a atinge ținta de 90% stabilită de UE pentru perioada octombrie – începutul lunii decembrie.
Specialiștii avertizează că o blocare prelungită a Strâmtorii Ormuz ar putea pune Europa într-o situație extrem de dificilă. Helle Ostergaard Kristiansen, vicepreședinte senior pentru tranzacționarea gazelor și energiei electrice la Equinor, a explicat că, dacă tensiunile s-ar calma rapid și circulația prin Ormuz ar fi reluată, Europa ar putea ajunge la un nivel de stocare acceptabil, dar totuși limitat, de aproximativ 75%.
În schimb, dacă blocajele vor continua între una și trei luni, situația ar putea deveni critică. Reumplerea depozitelor de gaze era deja problematică încă de la începutul lunii martie, iar progresele au fost reduse din cauza structurii actuale a prețurilor. În mod neobișnuit, contractele pentru livrările de gaze din timpul iernii sunt mai ieftine decât cele pentru vară, ceea ce descurajează companiile să cumpere acum gaze pentru stocare.
Într-un astfel de scenariu, Europa ar fi nevoită să caute surse alternative de aprovizionare, într-o competiție directă cu Asia pentru volumele limitate de gaz natural lichefiat disponibile pe piața globală. Această presiune ar putea duce la creșteri puternice de prețuri și chiar la reduceri obligatorii ale consumului de gaze în industrie.
Totuși, analiștii arată că Europa mai are o anumită marjă de siguranță datorită iernilor blânde din ultimii ani, care au permis menținerea unor niveluri relativ bune în depozitele subterane. Această rezervă ar putea ajuta regiunea să suporte șocuri geopolitice pe termen scurt, însă nu ar fi suficientă în cazul unei crize prelungite.
Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să alimenteze îngrijorările de pe piețele energetice. Blocada prelungită impusă de Iran asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor, a creat temeri serioase privind aprovizionarea globală.
În cele două luni de la închiderea efectivă a strâmtorii, pierderile de aprovizionare ar fi depășit un miliard de barili de petrol, ceea ce a amplificat riscul unor scumpiri bruște la combustibili și al unor dezechilibre majore pe piața energiei.
Pentru a evita o criză mai profundă, guvernele ar putea fi nevoite să intervină prin măsuri de sprijin, reguli speciale sau stimulente pentru umplerea depozitelor. O altă variantă ar fi ca piața să se echilibreze singură, prin modificarea semnalelor de preț, astfel încât livrările de iarnă să devină mai scumpe decât cele de vară și să încurajeze stocarea.
Peder Bjorland, vicepreședinte Equinor pentru tranzacționarea gazelor, a amintit că în 2022 guvernele au impus reguli privind umplerea depozitelor, însă aceste măsuri au fost foarte costisitoare. În opinia sa, piața ar putea regla situația prin prețuri, deși acest lucru ar însemna costuri mai mari pentru consumatori și industrie.
Prețurile ridicate ar putea reduce cererea de gaze prin mai multe mecanisme: trecerea temporară la cărbune, creșterea utilizării energiei regenerabile și scăderea consumului industrial. Bjorland a estimat că, dacă prețurile ar reveni la niveluri de 60-70 de euro pe megawatt-oră, doar sectorul energiei electrice ar putea contribui la o reducere a cererii cu aproximativ 10 miliarde de metri cubi.
Pe fondul incertitudinilor legate de negocierile dintre SUA și Iran și al blocajului din Strâmtoarea Ormuz, prețurile globale ale petrolului au crescut pe 22 mai. Cu toate acestea, ele rămân pe o traiectorie de scădere săptămânală, semn că piețele sunt încă prudente și așteaptă clarificări privind evoluția crizei.