Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a cerut o întrevedere cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul căreia a transmis României un mesaj ferm legat de situația de securitate din Ucraina. Diplomatul rus a solicitat autorităților române să trateze „cu maximă seriozitate” recomandarea privind evacuarea personalului diplomatic din Kiev, în contextul amenințărilor Moscovei privind posibile atacuri asupra capitalei ucrainene.
În același timp, Rusia acuză România că nu a condamnat atacul ucrainean de la Starobelsk, susținând că diplomații români ar fi evitat să ia poziție față de ceea ce Moscova numește un „atac terorist sângeros”. Reprezentanții Ambasadei Rusiei în România afirmă că, din partea autorităților române, nu ar fi venit o reacție pe măsura gravității situației, ci doar „clișee propagandistice” care, în viziunea lor, ar denatura realitatea evenimentelor.
Întâlnire la MAE, la solicitarea ambasadorului rus
Potrivit unui mesaj publicat de Ambasada Rusiei în România, întrevederea a avut loc pe 27 mai 2026, la solicitarea ambasadorului Vladimir Lipaev. În cadrul discuției, partea rusă ar fi atras atenția asupra declarației Ministerului rus de Externe din 25 mai, referitoare la atacuri planificate ale Forțelor Armate ale Federației Ruse asupra unor obiective din Kiev.
Moscova susține că aceste lovituri ar viza întreprinderi ale complexului militar-industrial ucrainean, centre de decizie și puncte de comandă din capitala Ucrainei. Rusia afirmă că acțiunile ar veni ca răspuns la atacurile forțelor ucrainene asupra populației civile din Rusia.
În acest context, ambasadorul rus le-ar fi cerut diplomaților români să nu urmeze ceea ce a numit „abordarea frivolă” a altor capitale europene și să nu pună inutil în pericol viața și sănătatea propriilor cetățeni aflați în misiuni diplomatice la Kiev.
Diplomatul rus a insistat ca România să ia în serios recomandarea de evacuare a personalului diplomatic din capitala ucraineană, în condițiile în care Rusia anunțase anterior posibilitatea unor atacuri sistematice asupra Kievului.
Rusia critică poziția României față de atacul de la Starobelsk
În cadrul aceleiași întrevederi, ambasadorul Vladimir Lipaev și-ar fi exprimat regretul față de poziția autorităților române, acuzând Bucureștiul că nu a condamnat atacul produs în noaptea de 22 mai asupra unei instituții de învățământ din Starobelsk, în regiunea Lugansk ocupată.
Potrivit Ambasadei Rusiei, atacul ar fi vizat corpul de studii și căminul colegiului Universității Pedagogice de Stat din Lugansk. Moscova susține că în urma loviturii au murit 21 de studenți, iar peste 60 de persoane au fost rănite.
Oficialii ruși afirmă că ambasadorul a cerut părții române să tragă concluziile necesare din această tragedie și să înceteze sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei. În mesajul transmis, Rusia acuză regimul de la Kiev de acte de genocid, terorism și alte crime internaționale.
Ambasada Rusiei susține că răspunsul părții române nu a fost unul pe care Moscova să îl considere adecvat. Potrivit reprezentanților ruși, diplomații români ar fi repetat doar poziții cunoscute, pe care partea rusă le califică drept propagandistice.
Putin a vorbit despre o „crimă monstruoasă”
Atacul de la Starobelsk a fost prezentat de Vladimir Putin drept o „crimă monstruoasă”. Liderul de la Kremlin a anunțat, pe 22 mai, că cel puțin șase persoane au murit, 39 au fost rănite și 15 au fost date dispărute în urma unui atac ucrainean cu drone asupra unui liceu din regiunea Lugansk, teritoriu ucrainean aflat sub ocupație rusă.
Potrivit declarațiilor sale, atacul s-ar fi desfășurat în trei valuri și ar fi implicat 16 drone care ar fi vizat același loc.
Pe fondul acestor tensiuni, aproape 50 de state au condamnat, marți, într-o declarație comună la Națiunile Unite, ceea ce au descris drept amenințări ale Rusiei la adresa ambasadelor aflate în Ucraina.
Cu o zi înainte, Moscova ceruse Statelor Unite să își evacueze ambasada din Kiev, avertizând asupra unor „atacuri sistematice” împotriva capitalei ucrainene. Mesaje similare ar fi fost transmise și altor misiuni diplomatice, într-un context în care tensiunile dintre Rusia, Ucraina și statele occidentale continuă să crească.