Vladimir Putin ar fi transformat cercetările despre longevitate și încetinirea procesului de îmbătrânire într-un obiectiv strategic pentru Rusia. Kremlinul susține proiecte științifice de amploare, unele considerate controversate, care vizează imprimarea de organe umane, terapii genetice anti-aging și folosirea animalelor modificate special pentru transplanturi.
Potrivit unei analize publicate de Wall Street Journal, programul este coordonat inclusiv de Maria Voronțova, fiica liderului rus, și urmărește dezvoltarea unor tehnologii care ar putea prelungi semnificativ durata vieții umane.
Discuția dintre Putin și Xi Jinping despre prelungirea vieții
Interesul președintelui rus pentru longevitate a ajuns în atenția publicului după ce Vladimir Putin a fost surprins de un microfon deschis în timpul unei conversații cu liderul chinez Xi Jinping.
Momentul ar fi avut loc la parada militară de la Beijing, în septembrie anul trecut, când Putin a vorbit despre ideea ca oamenii să poată trăi mult mai mult prin înlocuirea organelor. Pentru mulți observatori, afirmația a părut neobișnuită, însă ea pare să reflecte una dintre direcțiile majore ale cercetării finanțate de Kremlin.
Un program de 26 de miliarde de dolari
Guvernul rus a anunțat recent dezvoltarea unei terapii genetice care ar avea ca scop încetinirea îmbătrânirii celulare. Proiectul face parte dintr-un program național dedicat longevității, numit „Noi Tehnologii pentru Conservarea Sănătății”, evaluat la aproximativ 26 de miliarde de dolari.
Adjunctul ministrului rus al Științei, Denis Sekirinski, a declarat pe 23 aprilie că medicamentul aflat în dezvoltare reprezintă una dintre cele mai promițătoare direcții în lupta împotriva îmbătrânirii.
Programul, lansat în 2024, are ca obiectiv declarat salvarea a aproximativ 175.000 de vieți până la finalul deceniului.
Organe imprimate 3D și cercetări pe mini-porci
Printre cele mai importante direcții ale proiectului se află bioprintarea și xenotransplantul. Bioprintarea presupune realizarea de țesuturi vii cu ajutorul tehnologiei 3D, în timp ce xenotransplantul urmărește dezvoltarea unor organe compatibile cu oamenii în interiorul unor animale, în special mini-porci modificați genetic.
Cercetătorii ruși implicați în aceste proiecte susțin că au reușit deja să imprime țesut de cartilaj uman și glanda tiroidă a unui șoarece. Obiectivul anunțat este ca, până în 2030, să fie posibile transplanturi cu organe dezvoltate în laborator.
Kremlinul a transmis că în Federația Rusă se derulează o gamă largă de programe științifice în acest domeniu, finanțate de stat și susținute de numeroase instituții de cercetare.
Rolul fiicei lui Putin în proiect
Inițiativa este coordonată de Maria Voronțova, endocrinolog și fiica lui Vladimir Putin, împreună cu fizicianul Mihail Kovalciuk, directorul Institutului Kurceatov.
Kovalciuk este considerat unul dintre principalii promotori ai programului și susține că medicina viitorului va permite repararea și înlocuirea unor componente ale corpului uman pentru perioade tot mai lungi.
Acesta a afirmat că este dificil să se vorbească despre nemurire, însă capacitatea de a „repara omul” va crește cu siguranță în anii următori.
Critici din partea specialiștilor
Deși proiectele prezentate de Kremlin sunt ambițioase, ele au atras și critici din partea unor oameni de știință. Mai mulți specialiști atrag atenția că multe dintre rezultatele anunțate public nu au fost validate prin studii publicate în reviste internaționale importante.
Alexander Ostrovski, cercetător rus considerat unul dintre pionierii bioprintării în Rusia, susține că, fără publicații științifice solide, declarațiile oficiale trebuie privite mai degrabă ca aspirații decât ca rezultate concrete.
Ostrovski, care a părăsit Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei, consideră că izolarea internațională afectează grav cercetarea rusă. În opinia sa, este foarte dificil să faci știință performantă în izolare, iar unii cercetători ar putea spune Kremlinului ceea ce acesta vrea să audă pentru a obține finanțare.
Proiecte științifice și retorică antioccidentală
Mihail Kovalciuk a legat în mai multe rânduri cercetările privind longevitatea de viziunea Kremlinului despre confruntarea cu Occidentul. Într-un discurs susținut în 2015, acesta a susținut că Occidentul ar încerca să creeze „oameni servitori”, ușor de controlat și lipsiți de autonomie.
Tot Kovalciuk a lansat și teorii controversate despre pandemia de Covid, sugerând că Statele Unite ar fi avut un rol în apariția acesteia, afirmație care a generat numeroase reacții critice.
Putin ar fi fost atras de-a lungul timpului de teme asemănătoare, inclusiv de teorii și filme promovate în perioada sovietică, în care știința era prezentată ca un instrument capabil să depășească limitele biologice ale omului.
„Gerontologul lui Putin” și visul vieții de 120 de ani
Un alt nume asociat preocupărilor Kremlinului pentru longevitate este Vladimir Havinson, numit de presa rusă „gerontologul lui Putin”.
Havinson a promovat terapii bazate pe peptide derivate din țesut de vițel și a afirmat în mai multe interviuri că oamenii ar putea fi programați biologic să trăiască până la 120 de ani.
Pentru activitatea sa în domeniul medicinei, Havinson a primit una dintre cele mai importante distincții ale statului rus. El susținea că cercetările sale urmăreau inclusiv prelungirea vieții liderilor politici considerați importanți pentru stabilitatea țării.
Vladimir Havinson a murit în 2024, la vârsta de 77 de ani.
Putin și imaginea unui lider puternic
Preocuparea lui Vladimir Putin pentru sănătate și rezistență fizică nu este nouă. De-a lungul anilor, liderul rus și-a construit atent imaginea publică în jurul ideii de forță, disciplină și vitalitate.
A fost fotografiat la vânătoare, practicând sporturi, conducând motociclete sau participând la activități menite să îl prezinte drept un lider energic. În timpul pandemiei de Covid-19, Putin a impus reguli stricte de protecție, inclusiv tuneluri de dezinfecție și perioade lungi de carantină pentru cei care urmau să îl întâlnească.
Mesele foarte lungi la care își primea unii invitați au devenit, la rândul lor, simboluri ale preocupării sale pentru sănătate și pentru evitarea riscurilor de contaminare.
O preocupare veche în istoria Rusiei
Interesul pentru prelungirea vieții are rădăcini mai vechi în Rusia. În anii 1920, omul de știință Aleksandr Bogdanov a experimentat transfuzii de sânge în încercarea de a obține întinerirea organismului. A murit la 55 de ani, în urma propriilor experimente.
Ulterior, medicul Oleksandr Bogomoleț a organizat prima conferință mondială dedicată longevității și a susținut că oamenii ar putea ajunge să trăiască până la 150 de ani. Și el a murit însă la 65 de ani.
Astăzi, Rusia se confruntă în continuare cu una dintre cele mai scăzute speranțe de viață din lumea dezvoltată. Statisticile oficiale arată că bărbații ruși trăiesc, în medie, aproximativ 68 de ani, în timp ce în Statele Unite speranța de viață masculină este de aproximativ 76 de ani, iar în multe state din Europa Occidentală depășește 80 de ani.
În acest context, programul de 26 de miliarde de dolari pentru longevitate este prezentat de Kremlin ca o investiție majoră în viitorul medicinei ruse. Criticii îl privesc însă cu prudență, considerând că, dincolo de promisiunile spectaculoase, rezultatele reale trebuie demonstrate prin cercetare transparentă, validată internațional.