Summitul NATO de la Ankara abia a început, iar atmosfera s-a încins înainte ca liderii să apuce să se așeze bine la masă. Președintele american a venit cu un mesaj care a făcut liniște în sală și pe urmă zumzet în toate redacțiile europene.
Nu a fost o declarație oficială, ci mai degrabă o remarcă aruncată la sosire, lângă gazda summitului. Dar genul de remarcă pe care nimeni din Europa nu o poate ignora, mai ales acum, când Rusia lovește tot mai des dincoace de granițele Ucrainei.
Ce s-a întâmplat de fapt la sosirea lui Trump
Donald Trump a aterizat marți, 7 iulie, la Ankara, pentru summitul NATO care se întinde pe două zile, și s-a declarat din nou “foarte dezamăgit” de alianță. De data asta motivul invocat a fost războiul pe care Israelul, susținut de SUA, l-a purtat împotriva Iranului, potrivit AFP, citat de ziare.com.
“Am fost foarte dezamăgit și, sincer, dacă summitul nu avea loc în Turcia, este posibil să nu fi mers”, a spus Trump, stând lângă Recep Tayyip Erdogan, gazda summitului și un lider despre care americanul a vorbit cu simpatie evidentă.
Problema e că discuția nu s-a oprit la Iran.
Amenințarea care a schimbat tonul discuției
Trump a continuat pe tema banilor pe care SUA îi cheltuiește pentru apărarea Europei, un subiect vechi în retorica lui, dar de data asta a mers un pas mai departe. A spus că țara sa “nu trebuie să cheltuiască niciun ban” pentru descurajarea Rusiei și că ar putea “să-și retragă toți soldații din Europa”. Motivul invocat de el nu ține strict de bani, ci de o schimbare pe care spune că o vede pe continent.
“Așa cum probabil ați observat, Europa este un loc cu totul diferit față de cum era acum 20 de ani”, a afirmat președintele american, punând asta pe seama “imigrației și a energiei”.
“Dacă nu vor fi atenți la aceste două aspecte, nu veți mai avea o Europă”, a mai spus Trump.
Nimeni din delegațiile europene prezente la Ankara nu a reacționat public imediat la aceste declarații, iar oficialii americani nu au oferit până la acest moment clarificări suplimentare despre ce înseamnă concret “retragerea tuturor soldaților”.
De ce nu e doar o vorbă aruncată în vânt
Declarația lui Trump vine pe fondul unei tensiuni transatlantice mai vechi, alimentată de presiunea constantă a Washingtonului ca aliații europeni să-și mărească cheltuielile militare. Cu câteva zile înainte de summit, Trump acuzase deja Europa că “nu este acolo pentru noi”, susținând că SUA cheltuie semnificativ mai mult pentru apărare decât restul alianței. Anul trecut, la summitul de la Haga, statele NATO s-au angajat să ajungă până în 2035 la cheltuieli de apărare de 5% din PIB, din care 3,5% pentru investiții militare propriu-zise și 1,5% pentru domenii conexe securității.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat să tempereze spiritele înainte de Ankara, promițând că alianța va anunța contracte de apărare în valoare de “miliarde de dolari”. Rutte a subliniat că aliații europeni și Canada au ajuns deja la aproximativ 4% din PIB pentru apărare, cu o creștere de aproape 20% față de anul anterior, ceea ce înseamnă 258 de miliarde de dolari în investiții suplimentare pentru 2025 și 2026 combinate.
Ce a anunțat NATO chiar în ziua sosirii lui Trump
Chiar în ziua în care Trump vorbea despre retragerea trupelor, alianța a anunțat contracte de înarmare de miliarde de dolari, exact răspunsul pe care Rutte îl promisese pentru a arăta că mesajul american a fost auzit. România se numără printre cel puțin 10 aliați care participă la o achiziție majoră de armament anunțată la summit, alături de creșteri descrise drept “uluitoare” ale cheltuielilor militare comune.
Nu în ultimul rând, tot la Ankara, Trump a anunțat că Washingtonul va ridica sancțiunile impuse Turciei în 2020, legate de achiziționarea sistemului rusesc S-400, ceea ce deschide și discuția despre o eventuală vânzare de avioane F-35 către Ankara.
Unde intră România în toată povestea
Cu câteva zile înainte de Ankara, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință CSAT tocmai pentru a stabili mandatul cu care România merge la summit. Pe agenda românească au fost două subiecte fierbinți: atacurile cu drone rusești de la Galați și Constanța, și cererea ca NATO să sprijine țara cu echipamente anti-dronă, cerere pe care Bucureștiul spune că a făcut-o încă de la începutul anului.
Practic, în timp ce Trump vorbea despre retragerea soldaților americani din Europa, România cerea exact opusul: o prezență NATO mai consistentă pe teritoriul ei.
Președintele Dan a declarat, după o ședință anterioară CSAT, că România “va cere NATO o prezență corespunzătoare pe teritoriul românesc”. La discuția din 30 iunie s-a vorbit și despre mandatul trupelor române în misiuni externe, din Bosnia-Herțegovina și din Africa, valabil până la finalul lui 2026.
Un analist geopolitic citat de Adevărul a atras atenția, înainte de summit, că România ajunge la Ankara fără un guvern cu puteri depline și fără o delegație cu putere reală de negociere. Aceasta rămâne o opinie a analistului, nu un fapt confirmat oficial de autoritățile române.
Ce urmează după prima zi de summit
Partea centrală a summitului are loc miercuri, 8 iulie, când liderii se reunesc oficial la Complexul Prezidențial Beștepe, sub coordonarea lui Rutte și a lui Erdogan. Președintele Nicușor Dan participă la întreg programul, alături de Prima Doamnă Mirabela Grădinaru, inclusiv la recepția oficială oferită de cuplul prezidențial turc.
Rămâne de văzut dacă declarația lui Trump despre retragerea trupelor va rămâne doar o remarcă de presiune, așa cum s-a mai întâmplat, sau dacă de data asta discuția chiar ajunge pe masa oficială a summitului.
Deocamdată nimeni din NATO nu a confirmat vreun plan concret de retragere a trupelor americane din Europa, iar contractele de arme anunțate chiar în aceste zile par mai degrabă un răspuns dat direct presiunii lui Trump. Întrebarea e cât timp mai ține Europa figura asta de echilibristică, între facturile tot mai mari la apărare și un aliat care spune, cu voce tare, la fiecare summit, că oricum ar putea pleca acasă.